Ion Țiriac a așteptat 10 ani vestea. Din păcate pentru milionar, este proastă

Moldoveanu Camelia / 30.11.2021, 18:08
Ion Țiriac a așteptat 10 ani vestea. Din păcate pentru milionar, este proastă

Ion Țiriac a așteptat 10 ani pentru a i se face dreptate, însă veștile n-au fost deloc îmbucurătoare. Miliardarul român a primit răspunsul final din partea CEDO, asta după ce toate instanțele din România l-au contrazis.

Ion Țiriac a așteptat 10 ani. Vești proaste de la CEDO

În anul 2010, ziarul Financiarul a publicat un articol în care dezvăluia averile și datoriile mai multor miliardari români. Printre cei aflat în acel articol s-a aflat și Ion Țiriac, însă acesta nu a văzut deloc cu ochi buni dezvăluirile. Fostul jucător de tenis a considerat că i-au încălcat dreptul la viață privată și familie. Astfel, Țiriac a încercat să-și caute dreptate în România, însă instanțele nu au avut răspunsuri favorabile.

Țiriac a ajuns chiar și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu nemulțumirea. După 10 ani, miliardarul român a primit răspunsul definitiv:

În hotărârea de cameră de astăzi în cazul Țiriac (cererea nr. 51107/16), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în unanimitate, că nu a existat «nicio încălcare a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenția europeană a drepturilor omului». Cazul se referea la un articol de presă presupus defăimător despre domnul Țiriac și procedura judiciară care a urmat.

Curtea a constatat în special că, întrucât articolul a fost un amestec de judecată de valoare și a susținut declarații bazate pe fapte, nu a avut niciun efect negativ perceptibil asupra vieții reclamantului și, întrucât nu a fost scris cu rea-credință, constatarea instanțelor interne în favoarea jurnalistului și publicației fuseseră în conformitate cu Convenția”, se arată într-un comunicat emis marți de CEDO.

„Curtea a hotărât că nu a existat rea-credință”

Cu toate că Ion Țiriac s-a simțit lezat de dezvăluirile făcute, CEDO este de părere că publicația menționată mai sus nu a realizat materialul cu rea-credință.

Întrucât articolul se referea la activitățile și practicile de afaceri ale unora dintre cei mai bogați români și efectul acestora asupra sistemului de colectare a impozitelor publice, Curtea este convinsă că acesta era de interes public. CEDO a fost de acord cu instanțele naționale că articolul nu s-a referit la viața privată a reclamantului, ci mai degrabă la activitățile sale profesionale și nu se referea exclusiv la el. Instanțele nu i-au examinat „conduita anterioară” și, prin urmare, aceasta a făcut parte din evaluarea Curții (…) Curtea a hotărât că nu a existat rea-credință din partea reporterului sau vreo repercusiune perceptibilă asupra vieții reclamantului. Având în vedere cele de mai sus, Curtea a considerat că instanțele naționale au echilibrat drepturile concurente în joc în conformitate cu criteriile stabilite în jurisprudența Curții. Nu a existat nicio încălcare a articolului 8 din Convenție”, se arată în motivarea deciziei CEDO.