Dinamo și Steaua sunt cele mai mari echipe de fotbal din istoria țării. Mergând mai departe, cele două reprezintă cele mai titrate cluburi sportive, indiferent de ramura despre care este vorba. Stagiunea 2022-2023 a Ligii a 2-a va avea la start ceea ce nici măcar cel mai pesimist microbist nu și-ar fi închipuit vreodată: Dinamo și Steaua în duel direct. „Eternul Derby de România”, așa cum a fost poreclit de-a lungul anilor, se joacă „la matineu”.
38 de titluri naționale au cucerit împreună „câinii” și „militarii”, ceea ce reprezintă aproximativ 40% dintr-un total de 104 ediții disputate. Primul campionat s-a jucat în sezonul 1909-1910, iar câștig de cauză a avut Olympia București, prima „regină” fotbalistică a țării.
Tabloul fostelor campioane din eșalonul secund continuă cu Ripensia Timișoara, una dintre cele mai puternice formații din perioada interbelică, timp în care a obținut 4 titluri naționale.
De asemenea, miercuri s-au jucat meciurile retur ale barajelor de promovare din Liga a 3-a în Liga a 2-a, iar în al doilea eșalon a pătruns și Oțelul Galați, campioana țării în ediția 2010-2011. În total, divizia secundă a țării contorizează 43 de campionate din 104.
Încă o mențiune importantă: în perioadele 1916-1919 și 1941-1946, din punct de vedere oficial, campionatul intern nu s-a disputat din cauza celor două Războaie Mondiale. Au fost organizate, mai ales la începutul anilor 1940, diverse competiții, însă nu au fost recunoscute de către Federația Română de Fotbal la nivel oficial.
Stagiunea viitoare a Ligii 1 va avea la start, în 2022-2023, 8 foste campioane printre care, desigur, și pe cea en-titre, CFR Cluj. Totuși, deși are un număr dublu de echipe care au câștigat titlu față de eșalonul secund, prima divizie contorizează doar 33 de „coronițe de aur”.
CFR Cluj, FCSB, Universitatea Craiova, FC Argeș, Petrolul Ploiești, UTA, Rapid București și Farul Constanța au cel puțin un titlu de campioană națională.
De remarcat faptul că primele 2 eșaloane au în total 76 de titluri din 104. Celelalte formații care au câștigat titlul fie s-au desființat, fie se zbat de la Liga a 3-a în jos.
Mai mult, dacă ne uităm în Liga 1 după 2000, există câteva cazuri în care echipele care au câștigat campionatul au participat în competițiile europene iar, ulterior, la un interval de doar câțiva ani, au retrogradat și, pe același traseu, au falimentat.
Primul exemplu este Unirea Urziceni, unde Dan Petrescu a realizat miracolul și a câștigat primul și singurul titlu din istorie. Au urmat seri europene de neuitat, victorii cu echipe puternice, puncte adunate pentru România și falimentul. În prezent, la Urziceni se joacă fotbal la Liga a IV-a.
Oțelul Galați a trecut printr-un lucru asemănător, dar cu o bază importantă de suporteri în spate, moldovenii au luat-o de la zero din ligile județene și miercuri, 8 iunie, au revenit în Liga a 2-a pentru prima oară din 2015-2016. Obiectivul pentru stagiunea viitoare este, fără doar și poate, revenirea în elită.
Astra Giurgiu, formație cu datorii mari, aflată în insolvență, a retrogradat la capătul stagiunii curente în liga a 3-a iar falimentul bate la ușă . Totuși, există zvonuri conform cărora Ioan Niculae, patronul echipei proaspăt ieșit din închisoare, ar urma să se implice din nou financiar la Giurgiu pentru a o readuce în lumina Ligii 1, în viitorul apropiat.
Liga a 2-a ar fi putut să mai aibă la start o fostă campioană. CSM Reșița, echipa lui Dan Alexa, deși mare favorită, a ratat promovarea în eșalonul secund contra celor de la Dumbrăvița.
„Rossonerii”, câștigătorii seriei a 7-a a Ligii a 3-a au cedat în urma loteriei loviturilor de departajare. Singurul titlu național a fost cucerit în urmă cu aproape un secol, în 1931. Totuși, echipa din Caraș-Severin rămân una dintre cele două foste campioane înscrise în al 3-lea eșalon.
În seriile din Liga a 3-a se mai regăsește și Clubul Atletic Oradea, formație, putem spune unică în istoria țării. Orădenii se pot mândri cu o performanță pe care, probabil, nu o va egala nimeni: titlu național cucerit și în România, dar și în Ungaria, ambele performanțe realizate în anii 1940.
Mai apoi, mari echipe ale primei jumătăți a secolului XX precum Olympia București, United Ploiești, Colentina București, Româno-Americană București, Prahova Ploiești, Chinezul Timișoara, Unirea Tricolor sau Colțea Brașov rămân doar amintiri într-o carte de istorie a primelor campioane naționale.
Venus București a cucerit 7 titluri naționale, toate în perioada 1920-1940. „Negrii”, așa cum erau porecliți în ziarele vremii, reprezentau o forță de temut la nivel fotbalistic, alături de Rapid București și Ripensia Timișoara. Cu o puternică susținere politică și financiară, Venus București a fost cea mai titrată echipă din țară pentru o lungă perioadă: Dinamo București a cucerit, înaintea Stelei, titlul cu numărul 8 în sezonul 1974-1975.
Echipele menționate înseamnă 25 de campioane, în total, un număr de 103 titluri din 104. Unul singur rămâne „în aer” din cauza schismei CSA Steaua – FCSB, întrucât perioada 1998-2003 din istoria „militarilor” nu este atribuită, momentan, niciuneia dintre cele două
24 de echipe au câștigat cel puțin o dată titlul de campioană națională. Cele mai titrate sunt, desigur, Steaua și Dinamo.
Clasamentul arată în felul următor:
*Titlul din palmaresul Farului vine de la Viitorul Constanța, din stagiunea 2016-2017.
A doua competiție de interes național după titlu este, normal, Cupa României. Prima ediție s-a jucat în sezonul 1933-1934 și a fost câștigată de Ripensia Timișoara după o finală cu Universitatea Cluj.
Dacă raportul de titluri este net superior ligii secunde, în ceea ce privește câștigătoarele de Cupa României, Liga 1 are un avantaj la limită față de eșalonul al doilea.
Practic, formațiile din Liga a 2-a care țin stindardul sus la numărul de titluri câștigate reprezintă și pilonii în ceea ce privește trofeele din Cupa României. Steaua, Dinamo și Ripensia au ridicat deasupra capului de 34 de ori trofeul.
Edițiile 1987-1988 și 1998-1999 nu sunt trecute la numărătoare. În 1988, celebra finală în care Steaua a ieșit de pe teren în minutul 90, cupa a rămas fără posesor deoarece ambele formații au refuzat-o ulterior. Mai apoi, sezonul 1998-1999 face parte din ciclul de 5 ani în care palmaresul Stelei nu este atribuit CSA-ului sau FCSB-ului.
Liga 1, prin FCSB, Rapid, Craiova (ambele au fost luate la calcul), CFR Cluj, Petrolul Ploiești, UTA, Universitatea Cluj, Voluntari, Sepsi și Farul Constanța au câștigat de 36 de ori trofeul. Avantaj Liga 1.
Rămân formații care au dispărut de pe harta fotbalului românesc sau se zbat în ligile inferioare, fie a 3-a sau cele județene. Acestea au cucerit de 11 ori trofeul. Lider este Politehnica Timișoara, cu 2 trofee, proaspăt retrogradată în Liga a 3-a după un baraj cu FC Brașov. Urmează Progresul București, echipă dispărută, Astra Giurgiu, recent finalistă în ediția 2020-2021, Clubul Atletic Oradea, Jiul Petroșani, Gloria Bistrița, CFR Turnu Severin, CSM Reșița, Arieșul Turda sau Chimia Rîmnicu Vâlcea.
Cum era probabil de așteptat, Bucureștiul domină categoric atât în ceea ce privește numărul de titluri câștigate (61 din 104 ediții), dar și Cupe ale României (51 din 84).