INTERVIU cu Adrian Cefalan. În 2019, lista de sinteză din cadrul programului „Bazine de Înot” avea 500 de cereri. Câte au fost ridicate și ce urmează la Dinamo? „Războiul din Ucraina a schimbat datele”

Bună ziua domnule Cefalan! Vreau să vă întreb despre „Lista de sinteză a obiectivelor de investiții din cadrul subprogramului Bazine de înot”…

Bună ziua, ce vă interesează exact?

La data de 31.12.2019, atunci când a fost publicată, pe această listă se aflau aproape 500 de bazine în vederea construiri sau reabilitare

Pentru început să vă explic cum stau lucrurile cu aceasta listă sinteza.

Vă rog!

Programul național de construcții de interes public sau social (PNCIPS) se realizează de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin Compania Națională de Investiții . Acest program derulat de CNI este compus dintr-un număr de 13 subprograme, fiecare dintre acestea având la bază o listă sinteza . Listele sinteză cuprind cererile formulate de autorități publice sau locale , care își manifestă dorința de a beneficia de un bazin de înot prin programul derulat de CNI. Astfel , dacă cererea este completată corespunzător și extrasul de carte funciară aferent terenului care se poate pune la dispoziție respectă prevederile legale, atunci solicitarea este introdusă pe lista sinteza. Însă sunt și cazuri ale unor localități cu 1000- 2000 de locuitori care, dacă ar beneficia acest bazin, nu ar putea să-l întrețină, nu și-ar fi permis aceste costuri, pentru că nu e ușor de întreținut. Însă cererea a fost trecută pe listă, dacă respecta prevederile legale.

„Le facem, însă există resursa umană să le gestioneze? Pentru spitale nu prea găsim doctori și asistente, la înot avem instructori?”

Și, exact, ce s-a făcut, ce se află în curs de construcție, aveți o statistică?

Sunt 33 de bazine recepționate, din care 4 olimpice, inclusiv Complexul de Natație Otopeni, 43 în execuție, 10 în procedură de achiziție, iar șase bazine au indicatorii aprobați și urmează să fie demarată lictația de proiectare și executie. Ne apropiem de o sută. Trebuie să știți că CNI are, în acest moment, 1000 de șantiere deschise în toată țara. Însă, din punctul meu de vedere, este o chestiune interesantă, la fel cum vorbim în cazul spitalelor, așa e și cu bazinele. Le facem, însă există resursa umană să le gestioneze? Pentru spitale nu prea găsim doctori și asistente, la înot avem instructori? Vorbesc de oameni specializați, nu despre unii care știu să înoate și gata, sunt instructori și-i pot învăța pe copii.

CITEȘTE ȘI – REPORTAJ EXCLUSIV. Groapa. 20 de ani de nepăsare. Promisiuni, proiecte, neputință. Bazinul olimpic dinamitat din curtea unui liceu bucureștean care avea clase de polo și natație.

Pe acea listă erau trecute și unele puncte în vederea reabilitării…

Da! De exemplu la Drobeta Turnu Severin se reabiliteaza vechiul bazin olimpic, sperăm să fie finalizat în acest an. Însă, după ce a început războiul în Ucraina au intervenit unele probleme cu costructorii. La Brăila avem un caz, construcția bazinului a ajuns la 80% și constructorul a intrat în insolvență, acum am expertizat lucrarile, am stabilit restul de executat si am demarat o noua procedură de achiziție pentru restul ramas de executat. Prețul la fier a explodat, de la 2-3 lei a sărit la 7 lei, acum a mai coborât undeva la 5,5 lei și, din acest motiv, constructorii au probleme. Fierul era adus din Ucraina, acum vine din Turcia și, cum această țară nu este în Uniunea Europeană, există unele cote de export. Chiar dacă au mai fost relaxate sunt, în continuare, greutăți. Fierul e unul din materiale, însă creștera a fost generalizată (lemn, cupru, sticla, beton aluminiu, termopan etc).

Vești despre noul stadion Dinamo: „După semnarea contractului și finalizarea studiului de fezabilitate o să aflăm datele legate de viitorul stadion, capacitatea, designul”

O să vreau să vă întreb și despre stadionul Dinamo. Care mai sunt veștile din centrul Capitalei?

Urmează, în jurul datei de 25 iulie, să se depună de către proiectanti ofertele pentru realizarea studiului de fezabilitate si a documentatiilor conexe, să vedem câți ofertanți se vor înscrie. După o lună, o lună și jumătate o să avem și câștigătorul, apoi mai rămâne o săptămână pentru eventuale contestații. După semnarea contractului și finalizarea studiului de fezabilitate o să aflăm datele legate de viitorul stadion, capacitatea, designul etc. Ăștia sunt pașii, studiul de fezabilitate, apoi mergem pentru aprobarea indicatorilor tehnico- economici, până la obținerea hotararii de govern.

Din experiența pe care o aveți, o să fie grea construția în acel loc, vorbim de centrul Bucureștiului?

Am spus și în cazul Giuleștiului, pentru că s-a făcut această paralelă cu Ghencea și au existat acele întârzieri. Stadionul din „Ștefan cel Mare” este poziționat în zona centrală, sunt restricții de circulație, este destul de departe de centură, practic pe acolo intră camioanele care aduc materialele și trebuie să strabată mare parte din oraș. La Ghencea, centura era aproape, în plus am ridicat acolo stația de betoane, în proximitatea șantierului. Trebuie răbdare.

Constanța, Timișoara, Pitești așteaptă stadioane noi. „S-au făcut pași importanți”

În țară cum stați cu proiectele stadioanelor de fotbal, am înțeles că se fac pași buni la Constanța?

Da! La Constanța s-au făcut pași importanți. La Timișoara la fel, urmează să fie finalizat studiul de fezabilitate, cei de la Pitești au rezolvat unele chestiuni, am înțeles că au trecut anumite suprafețe de la MTS la Primărie și și-au realizat prin Fonduri locale studiul de fezabilitate. Sunt pași făcuți, însă repet, trebuie răbdare, iar situația legată de evenimentele din Ucraina a schimbat puțin datele, costurile si termenele de livrare a materialelor. Oricum vă asigur că Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin Compania Națională de Investiții SA va sprijini sportul romanesc în continuare în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii.