De la înființarea ei în 1904 și până azi, FIFA nu a trecut vreodată printr-o perioadă mai complicată din punct de vedere al provocărilor. Forul care organizează fotbalul mondial a devenit în ultimii ani aproape un reper al neîncrederii.
Zguduită de corupție, acuzată de politizare, cu poziții tot mai contestate pe tot mai multe subiecte fierbinți din agenda publică mondială, FIFA străbate o epocă în care existența, etică și funcționalitatea ei sunt puse temeinic la îndoială.
Documentarul Netflix lansat fix în preajma Mondialui Qatar 2022 a expus publicului chipul întunecat al organizației. De la Havelange spre Blatter și Platini, prin top managementul șocant din ultimii ani, finalizând cu povestea gri din spatele Mondialelor 2010 Africa de Sud, 2018 în Rusia lui Putin și 2022 în Qatar.
La Mondialul din aceste zile, dincolo de acuzele legate de procesul prin care s-a atribuit Qatarului organizarea, trecând și peste acuzațiile aduse Qatarului pe mai multe paliere, rămân câteva lucruri frapante. Jucătorii Germaniei acuzând cenzura FIFA.
Apoi, poziția fermă și fără precedent a lui Jesper Moller, președintele federației daneze, care anunță retragerea din organizație: “Încă din august discutăm, în zona țărilor nordice ale Europei, această posibilitate. Nu e un lucru nou, am fost clari de mai multă vreme”.
Cum ar arăta fotbalul cu ieșirea mai multor țări din FIFA? Dar până acolo, știai că deja există o organizație similară care activează în paralel? Iată povestea ei, pe un model care îi dă fiori președintelui FIFA, Gianni Infantino. Pentru că poate fi tiparul dezastrului pentru ce există acum!
Fotbalul internațional non-FIFA a fost zona unde au activat mai multe inițiative de-a lungul timpului, menite reprezinte alternativa. Din 2003, cea mai importantă poate fi considerată New Football Federation-Board (N.F. Board), care i-a avut printre fondatori pe Luc Misson, avocatul fotbalistului belgian Jean-Marc Bosman al cărui proces a revoluționat fotbalul.
N.F. Board a organizat chiar 5 ediții de turnee internaționale, numite VIVA World Cup. Dar organizația s-a desființat în 2013.
E anul când se naște… CONIFA. Suedezul Per-Anders Blind, fost arbitru, înființează Confederația Asociațiilor Fotbalistice Independente, cu sediul în Lulea (Suedia), și o prezidează până în prezent.
Potrivit propriului statut, CONIFA e o organizație globală pentru echipe naționale care nu sunt sub auspiciile FIFA și care reprezintă națiuni, minorități sau regiuni culturale. Poziția lor în raport cu FIFA e una… delicată.
Pe de o parte, după cum anunță engimatic și site-ul oficial al instituției din Suedia, “există relații bune, dar nu frecvente”. În plus, se evidențiază că “niciun membru CONIFA nu a solicitat sprijin pentru a deveni membru FIFA”. Și mai ales, “obiectivul principal CONIFA este de a oferi șansa pe scena fotbalului pentru cei trecuți cu vederea de FIFA și lăsați în urmă de federațiile naționale”
Cu siguranță, modelul CONIFA e unul care dă fiori la FIFA. Dincolo de ideea în sine de organizație fotbalistică mondială, dedicată fotbalului internațional, toți pașii și toate procedurile, adaptate la membrii FIFA de azi, ar însemna o… altă FIFA și colapsul celei existente!
Astăzi, CONIFA are 54 de membri, de pe toate continentele! Și a organizat deja trei ediții de Cupă Mondială, pregătind-o pe a patra, Mexic 2024! În paralel, desfășoară și turnee continentale, pe sistem EURO, Copa America, Cupa Africii! Iar Liga de Balompie Mexicano e primul campionat național recunoscut de CONIFA, paralel cu prima ligă oficială, care e sub auspiciile FIFA!
Dar haideți să cunoaștem o parte din membrii CONIFA! Și începem cu Europa. Avem, spre exemplu, naționala Republicii Turce a Ciprului de Nord. O republică recunoscută internațional doar de Turcia. Dar care are și propria ei federație de fotbal națională. Ca în cazul majorității naționalelor membre, e reprezentată de fotbaliști amatori și semi-amatori. Dar există și excepții!
Spre exemplu, pentru Ciprul de Nord activează Billy Mehmet, fost atacant în primele ligi din Scoția, Turcia și Australia. Pentru Armenia de Vest, reprezentând practic armenii de pe teritoriul estic al Turciei, joacă fotbaliști care au fost prin primele ligi din Slovacia ori Kazahstan.
Tot în Europa avem Ticino, reprezentând Cantonul și Republica Ticino de pe teritoriul Elveției. Ei acoperă o comunitate de 350.000 de locuitori, singurul canton helvet vorbitor exclusiv de italiană și dialect Ticines. Iar în CONIFA mai sunt și naționalele Sardiniei ori Siciliei!
Ca să venim mai aproape de România, avem Karpatalja. Naționala maghiarilor din Ucraina. Care la Cupa Mondială CONIFA 2018, ultima ediție, l-a avut în poartă pe… Bela Fejer, fost goalkeeper la ASA Tg. Mureș și Sepsi OSK! Ba chiar Fejer a fost ales jucătorul Mondialului câștigat de Karpatalja cu mai mulți fotbaliști din prima și a doua ligă a Ungariei!
Și mai interesant, membru CONIFA este… Ținutul Secuiesc! Naționala lor a obținut locul 3 la ultimul Mondial, avându-l selecționer-jucător pe Robert Ilyes! Cu frații Istvan și Lorand Fulop în lot, al doilea legitimat azi la U Cluj, alături de mai mulți fotbaliști de la FK Csikzereda Miercurea Ciuc. Dar și de Laszlo Szocs, jucător activ în naționala de futsal a României!
Ținutul Secuiesc a terminat așadar pe 3 la ediția 2018, iar vicecampioană mondială a fost Padania, echipa reprezentând Nordul Italiei. Pentru care a jucat, la Mondial, lituanianul Marius Stankevicius! Fostul fundaș de la Brescia, Sampdoria ori Lazio avea atunci 37 de ani! De ce a putut un lituanian? Pentru că la acel moment era legitimat de Crema Calcio, club minor din Piemont!
Până când CONIFA își va propune să devină mai mult decât este sau până când federațiile naționale care activează în FIFA îți vor croi un drum separat pe modelul propus de această organizație, să descoperim pe scurt alte naționale pitorești din rândul membrilor CONIFA de azi.
Alți membri CONIFA: Kurdistan, Romani People, Tibet, Zanzibar, Sahara de Vest, Abkhazia, Oseția de Sud.