EXCLUSIV. Ruinele uitate din Ialomița ale părintelui Olimpiadelor moderne. ”Te iei cu mâinile de cap când vezi ce a rămas. Ar trebui măcar un milion de euro pentru reabilitare”

La circa 70 km de București, pe ruta dintre Urziceni și Slobozia, rămășițele a patru ziduri părăsite, împrejmuite cu garduri fragile de sârmă, sunt ultimele mărturii ale unui moșii pline de istorie pentru sportul mondial și cultura românească.

Unul dintre pereții roșiatici s-a prăbușit din senin pe jumătate pe la începutul lui 2020, restul nu se simt deloc bine, mormanele de cărămizi arată că vechiul așezământ boieresc a pierdut iremediabil lupta cu deceniile, iar dispariția totală a discretelor urme arhitectonice e doar o chestiune de timp.

În marginea satului Broșteni din județul Ialomița, pe câmpul vecin cu Casa Domnului, conacul lui Evanghelie Zappa era cel mai arătos din Țara Românească pe la mijlocul secolului XIX. Aici ar fi poposit în două-trei rânduri însuși domnitorul Alexandru Ioan Cuza, iar lumea bună a Bucureștiului trăgea deseori la locație pentru petreceri cu ștaif nobiliar.

De la ostaș în armata lui Ali Pașa la mecena din Bărăgan

Născut în 1800 în fostul Epir, pe actualul teritoriu al Albaniei, atunci provincie a Imperiului Otoman, Zappa și-a consumat tinerețea pe fronturi. A luptat în oastea faimosului Ali Pașa pe durata războiul ruso-turc și a devenit membru al Eteriei, organizația secretă înființată pentru a contribui la eliberarea creștinilor de sub stăpânirea sultanului de la Constantinopole. La 31 de ani, viața i-a purtat însă pașii spre Țara Românească, unde a legat prietenii cu Bălcescu, Kogălniceanu și Negruzzi.

Iar la Broșteni, în Bărăgan, și-a fixat cartierul general, hotărând să se stabilească definitiv în țara de adopție, de care s-a îndrăgostit. A cumpărat peste 15.000 de hectare de terenuri, a făcut afaceri în agricultură pe picior mare. A finanțat ridicarea bisericii din sat, a unei școli și a unor fabrici de spirt și făină, dar și a unui hotel luxos în București. A donat bani pentru traduceri din autori clasici, întocmirea unui dicționar românesc și pentru prima gramatică a limbii române, s-a numărat printre cei care au pus bazele Academiei. A înființat un fond special pentru premii literare și științifice. Toate au fost posibile pentru că ajunsese unul dintre cei mai bogați oameni din Balcani.

Jumătate din avere pentru reinventarea Jocurilor

Mai presus de toate însă, Zappa e personajul care, atașat prin natura educației sale de valorile străvechii Grecii, a devenit promotorul Olimpiadelor moderne. La o diferență de aproape 1.400 de ani față de versiunea antică, Jocurile s-au reluat din 1859 grației inițiativei și demersurilor diplomatice susținute de aromânul din Labovo, care era deja o figură pregnantă în viața socială, politică și culturală a Țării Românești.

Printr-o scrisoare adresată în 1856 regelui Otto de Bavaria al Greciei, Zappa propunea repornirea la Atena a Jocurilor Olimpice. Punea la bătaie jumătate din averea sa, pentru cheltuieli de organizare și premii în bani oferite câștigătorilor. În 1858 apărea decretul pentru crearea ”Fundației Olympicelor”, iar un an mai târziu visul devenea realitate: prima Olimpiadă, cu mai multe probe de atletism în program și peste 300 de sportivi la start.

Au urmat încă două ediții similare, 1870 și 1875, ambele însă după dispariția prematură a lui Zappa, care s-a stins la Broșteni în 1865, răpus de Alzheimer. În 1888 se inaugura la Atena și ”Zappeionul”, un complex din mai multe clădiri, plus un amfiteatru, construcție ridicată din fondurile lăsate moștenire de filantropul din Bărăgan.

Moșie vandalizată după 1990

Aici se vor desfășura cele dintâi Jocuri recunoscute oficial, 1896, promovate și puse în practică de baronul Pierre de Coubertin, care preluase însă din mers ideea și demersurile lui Zappa.

Lângă ”Zappeion” a fost depus și capul aromânului, sub statuia ridicată în apropiere, în timp ce trupul se află în mormântul de la Broșteni, situat chiar în curtea bisericii. Pe monumentul funerar stă scris în limba elenă: ”Din partea lui Zappa, lumea să aibă concursuri olimpice“. Pe aici mai trec din când în când mici grupuri de turiști greci exotici pentru a vedea ce a rămas în România de pe urma părintelui uitat al Olimpiadelor.

Faimosul conac din Ialomița a rezistat până la Revoluție, dar, după 1990, a fost vandalizat. Oamenii au destructurat construcția cărămidă cu cărămidă, fier după fier, până când au mai rămas în picioare doar câteva ziduri solitare, care, dacă nu cunoști istoria locului, nu te invită să tresari cu nimic. Practic, dacă autoritățile nu acționează rapid, va dispărea de aici orice urmă a vechii moșii Zappa, unde se vor fi copt și se vor fi dezbătut multe idei legate de Jocurile moderne.

”Suntem blocați din cauza lipsei banilor”

De la Direcția Județeană de Cultură, inspectorul Marian Poenaru explică: ”Nu discutăm despre rea-credință sau nepăsare în legătură cu un obiectiv clasat în lista de patrimoniu, ci e vorba, pur și simplu, doar despre factorul financiar. Ca să refacem conacul sau măcar o parte din el, e nevoie de sume serioase, probabil de ordinul a peste un milion de euro. Iar aici trebuie să ne gândim și care ar fi modalitatea de valorificare ulterioară, pentru că nu poți să faci o asemenea investiție fără o finalitate, un plan pe termen lung”.

Continuă:

Doar AȘA nu vei fi dat afara de la locul de muncă! Asta te scapă...

Anunț oficial de la PPC România. Cât vor plăti clienții acum pentru energia electrică

”La fel de important e cui te adresezi. Or, comunitatea de acolo, compusă cu precădere din rromi, e tot mai redusă, oamenii nu sunt interesați, prioritar e să fie asfaltate drumurile, să se dezvolte rețeaua de gaze. Situația e foarte delicată. Din păcate, isteria din anii ‘90 a dus la prăbușirea întregului complex. Era acolo o veritabilă cetate, cu ziduri solide. Îți pui mâinile în cap când vezi ce a rămas și constați că ești legat de mâini și de picioare din rațiuni de ordin material. Ce se mai poate face e eventuala deschidere a unui șantier arheologic pentru cercetări pe spațiul fostei curți boierești și o reconstrucție 3D a ansamblului. Adică scanezi un cod QR și intri într-o vizită virtuală pe domeniu, care e mai facil de reconstruit electronic, pe baza imaginilor și documentelor de arhivă”.