Ziua lui Ioan Andone, care a împlinit 61 de ani, a developat multe mesaje ale oamenilor din fotbal și din societate.
Imagini demult uitate au fost readuse în prim plan pentru a elogia un om drag. Pentru că, asta este Ando, un om drag pentru marea majoritate a persoanelor ce gravitează în jurul fotbalului românesc. Cu greu poți găsi pe cineva care să nu-l îndrăgească pe Ando, dar, de ce să cauți? Muntele ăsta de om cu sufletul lui gigantic a depășit performanțele sportive prin calitățile umane. Mircea Lucescu are mulți copii de suflet dar, Ando este, clar, cel mai iubit dintre ei. Sunt adorabili atunci când se revăd la cafeneaua preferată din Dorobanți, nea Mircea îl ceartă și acum că nu s-a îmbrăcat suficient de gros ori că s-a îngrășat, cum o făcea pe vremuri în curtea stadionului din Hunedoara, ori în parcarea bazei de la Săftica. Lui Dănuț Lupu, un aparent nepăsător care nu clipeste nici dacă pică un avion lîngă el, i se umezesc ochii cînd vorbeste de Ando.
Dacă Mișa Klein s-ar putea întoarce măcar pentru câteva clipe de dincolo, ar face-o ca să-l mai strângă o dată în brațe pe Ando ca în poza de după victoria cu Suedia de pe vechiul 23 august. Ca jucător, Ando a tras de nenumărate ori adevărata echipă a lui Dinamo după el, era singurul care se lua de gât cu umbra familiei Ceaușescu la Steaua, Ca antrenor, a făcut istorie în țară la Dinamo, Rapid și CFR.
Pătimaș și în viață ca și în teren, Ando face o poveste din orice, el nu e doar participant ci, combatant. E în stare să croiască legende pe marginea crenvurștilor virșli, o specialitate din zona Devei natale, din carne de vită, oaie și capră. Omul e gurmand, pasional și povestitor. Ca orice rezident în Spania, adoră jamonul și are un profesionist care vine să i-l taie cu un dispozitiv special de ardelean neaoș, ANDO apreciază palinca dar nu și banalul. Are de caise, gutui și de cireșe amare. Știe să prepare de minune mușchiul de vită medium rare și are acasă un frigider special numai pentru vinul roșu de calitate.
Așa cum Mircea Lucescu strânge oamenii în jurul lui, Ando e cam singurul care mai aduce la un loc fostele glorii de la Corvinul. E cel care a adunat într-un eveniment caritabil dream-team urile de la Dinamo și Steaua. Când Dănuț Lupu a dat lupta vieții cu Covid, la Matei Balș, Ando a pus presiune pe Streinu Cercel mai rău decât punea Lăcătuș pe arbitri pe vremuri.
Suflet imens, prețuiește mai mult momentele în care-i vede mulțumiți pe oamenii lui de la FC Voluntari decât momentele în care i-a ținut piept lui Maradona la Italia 90. La mulți ani, Ando, să-ți trăim!