Pentru întreaga Planetă, din punct de vedere sportiv, anul 2022 a fost anul Campionatului Mondial de Fotbal din Qatar. Pentru noi, românii, a fost un eveniment la care ne-am uitat cu jind. Partea bună e că suntem deja obișnuiți cu asta… Și pentru că suntem consumatori de sport, a trebuit să punem ceva în loc.
În ultimii ani, am trăit din succesele Simonei Halep la cel mai înalt nivel. Constănțeanca a încheiat doi ani consecutivi, 2017 și 2018, pe primul loc în clasamentul WTA. Mai mult, cu 367 de săptămâni consecutive în Top 10 WTA se alfă pe poziția a 8-a în în clasamentul din toate timpurile al jucătoarelor care au rămas cel mai mult timp între primele 10 jucătoare de tenis ale lumii. Fără doar și poate, este un nume de care au auzit sute de milioane de oameni de pe întreaga planetă.
Cu atât mai dureroasă pentru noi, românii, a fost știrea că Simona este suspectă de dopaj și că este suspendată din activitatea de sportivă. Sigur, românca își poate dovedi nevinovăția și sperăm cu toții că o va face! Pentru cei mai mulți dintre noi va rămâne acea sportivă care ne-a făcut de atâtea ori mândri că suntem români, care ne-a trezit la ore imposibile, ca să îi urmărim meciurile, ne-a făcut să urlăm de fericire sau de supărare și să plângem din aceleași motive.
Trebuie să fim conștienți însă că și dacă va fi găsită nevinovată și va fi lăsată să concureze din nou, eticheta cu ”doping” îi va rămâne pe viață. Și peste 10 sau 20 de ani, dacă vei scrie pe google ”Simona Halep”, în primele 3-4 rezultate va apărea ”Simona Halep doping”. Pentru că așa funcționează această lume. Dacă nu va reuși să-și dovedească vinovăția, lucrurile vor fi mult mai clare…
Până la momentul dureros cu Simona, a fost vara incendiară a lui David. Apărut ”de nicăieri” pentru neinițiați, puștiul David Popovici ne-a luat ca din oală pe noi, românii. A devenit campion European, campion mondial, la probele de 100m liber și 200m liber și a doborât recordul mondial la proba regină, 100m liber, deși este încă doar un junior. Toate aceste performanțe incredibile l-au adus în atenția întregii lumi. Revista americană ”Swimming World” l-a declarat cel mai bun înotător al anului, iar David a devenit subiect de studio pentru specialiști, care vor să afle secretul celui mai rapid om în apă de pe Planetă. Da, el este un român!
Mai departe de succesele obținute în bazinul de înot, acest băiat de doar 17 ani și-a continuat prestațiile remarcabile și pe uscat. Discursurile sale, după fiecare medalie obținută, la întoarcerea acasă, după o competiție majoră, ne-au lăsat mască. Nu eram pregătiți pentru astfel de lecții de coerență, de sacrificiu și, în definitiv, lecții de viață. Venite de la un puști de liceu de o maturitate incredibilă. E vina noastră că ne uităm prea mult la fotbal și la declarațiile tinerilor fotbaliști, de după meciuri…
”Regina a murit!”, și-au strigat suferința, în această toamnă, zeci de milioane de britanici îndurerați de pierderea Reginei Elisabeta a 2-a. Istoria învățată din cărți sau direct de pe Netflix le-a servit și continuarea: ”Trăiască Regele!”. Pentru că oricât de dureroasă ar fi o pierdere, trebuie să privim înainte.
Încerc să fac o paralelă, sper că nu prea deplasată, între succesiunea la tron din Marea Britanie și succesiunea la tronul ”Celui mai popular sportiv român în activitate” dintre Simona Halep și David Popovici. Pentru noi, în 2022, a fost, evident păstrând proporțiile, cam la fel: ”Regina a murit! Trăiască Regele!”.
Sigur, din punct de vedere spotiv, Simona poate reînvia, dacă va reuși să își dovedeadcă nevinovăția. Este greu însă de crezut că popularitatea ei va mai atinge nivelul din urmă cu 4-5 ani. În tot acest timp, David Popovici are tot viitorul în față! Și, la cum anticipez eu, în anii ce vin, el își va cere dreptul în galeria celor mai mari sportivi din istoria României, alături de Ilie Năstase, Nadia Comăneci, Ivan Patzaichin, Elisabeta Lipă, Cristina Neagu și, bineînțeles, Simona Halep, care este și va rămâne acolo, indiferent de deciziile anunțate anul viitor.
PS: Vă fac și o confesiune. Acesta trebuia să fie titlul opiniei mele, dar recunosc, mi-a fost teamă că ar putea fi interpretat ca fiind prea dur. Nu are însă legătură cu moartea, ci este doar o metaforă a ceea ce am trăit mulți dintre noi în acest an sportiv.