Cronica unui parastas fără lacrimi peste coliva tricoloră: România – Muntenegru 0-3

Gabriel Berceanu 14.06.2022, 23:48
Cronica unui parastas fără lacrimi peste coliva tricoloră: România – Muntenegru 0-3

Când alegi să joci meciul pentru liniștea unei veri și decisiv pentru cursa din grupă cu debutantul Ștefănescu de la Sepsi în banda dreaptă a atacului și Ivan în afara lotului sunt două variante. Îți iese, România câștigă iar metaforele forțate din seria “pe urmele tatălui” încep să zvâncească în tastele disperate după trafic. Nu-ți iese și, indiferent că e 0-0 sau 0-2, aceleași taste plus “oamenii de fotbal” îți dau în cap doar cu asta.

Începe, până la urmă, jocul lui Edi Iordănescu, înainte cu două zile să împlinească 44 de ani: fler de selecționer sau rotații, nici nu mai contează dacă forțate, până amețim și cădem în fund. Definitiv.

Dincolo de optimismul discutabil după Finlanda, mai concret pare cel stârnit ad-hoc de faptul că avem totuși jumătate de echipă la start din fotbalul italian, 5 jucători din Serie B și Serie A, față de Sutjeska Niksici (Jovovici), Incheon (Mugosa), Samsunspor (Savicevici) sau Tobol (Tomasevici). Bine, și cu Bosnia-Herțegovina am avut patru și…

Fotbalul nu e aici…

Pentru cei care așteptați iureș tricolor, bine ați revenit la Podgorica! Aceeași zbatere seacă, parcă smulsă din setul tactic asumat al muntenegrenilor, în care ne scufundăm nătâng. Niciun traseu, fără urmă de inspirație. O jumătate de oră cu uzură și îmbrânceli, e clar că fotbalul din grupa noastră nu e la București. Ci la Zenica. Unde e deja 2-2 în minutul 30, după 1-0 și 1-2.

Pe Giulești e o roire de fotbaliști cu nervi și cam atât. Maxim greșește des, Marius Marin greșește aproape decisiv. Îl salvează Chiricheș cu tackling de Serie A. Corner. Și vruuum… trece marea ocazie, singura, pe lângă parastasul nostru de fotbal! Minutul 30 și mingea, chiar din corner, se încolăcește cu fiori și iese izbăvitor afară.

N-ai spune că a fost ocazia muntenegrenilor. Ci a noastră, la poarta noastră.

…iar România din cântece nu s-a întors.

Parcă în minutul 90 al meciului tur s-a pus pauză, de fapt. S-au schimbat câțiva jucători din fiecare echipă iar acum nou-veniții sunt puși să meargă mai departe respectând cât mai fidel scenariul meschin. Și ca să dovedim că suntem mai conștiincioși în proiecția asta, ajutăm să se facă 0-1. Mugosa se înalță după alt corner, pe scurt, îi ia fața lui Chiricheș și înscrie (42). Niță nu a făcut pasul să prindă.

Giuleștiul însă are destinul său de flacără și iluzie. Urlă tot stadionul numele țării, așa, la 0-1, cu noi fără șut pe poartă. Rooo-mâââ-niii-aaaa! Răzvan Marin trage din marginea careului în prelungiri de repriză, din goalkeeper spre transversală și înapoi în teren, Ștefănescu reia cu capul din 2 metri fix în portar. Ștefănescu. Acum ne-am amintit de el. Pariul lui Iordănescu din foaia de joc, de la început…

Rooo-mâââ-niii-aaaa! Dar, nici în seara asta, România din cântecele tribunei nu e acasă. A plecat cândva, fără să știm. Dumnezeu știe când și dacă se întoarce…

Cine s-a mințit cu Finlanda?

Intră Tănase în spațiul ocupat de fantoma lui Maxim. După o simulare deja clasică, născocește o pasă spre Ștefănescu, șut în blocaj. Cerem henț. Hai să jucăm, că la cerut suntem deja de Mondiale!

Centrare Muntenegru, cap același Mugosa, de lângă… mai contează? E 0-2, minutul 56. V-am spus că ne chinuim cu lacrimi de indigo să replicăm coșmarul Podgorica? Atacantul lui Incheon United din Coreea de Sud ajunge la trei goluri cu România în trei reprize și puțin.

Olaru, Sorescu, Tavi Popescu. Ies Răzvan Marin, Mihăilă și… Ștefănescu. Nici nu mai e nevoie să se pregătească Edi de varianta doi a pariului său. Așa flămândă e neputința ce respiră din toate că ne înghite pe toți. Golul lui Pușcaș e anulat pentru ofsaid. Se face 0-3, voleu superb din 16 metri. Minutul 65. Tot Mugosa.

“România” devine “Demisia”. Dacă-i aveau muntenegrenii pe Marusici, Savici și Jovetici, nici nu știu ce-ar mai fi fost de scandat. Intră și Păun de la Sepsi. Și gata. Între timp, Ungaria are 3-0 în Anglia.

Nopțile magice și bezna

Fix azi, pe 14 iunie, în 1990, ne bătea Camerun în grupa de la Coppa del Mondo. Remizam apoi cu Maradona și mergeam mai departe.

Gianna Nannini împlinește fix azi 68 de ani. Cu nopțile ei italiene și magice, nopțile când fotbalul ne era fântâna tinereții pe care n-o judecam.

Iar noi, fix azi, ca și ieri și alaltăieri, suntem beznă.

Urmăriți Playsport.ro și pe