Dinamovist, rapidist, profesionist, „pupincurist” 

Cătălin Mureșanu 03.03.2022, 15:26
Dinamovist, rapidist, profesionist, „pupincurist” 

Rapidist te naști. E o vorbă în Giulești. Rapidist ești din tată-n fiu. E o realitate. Și așa mai departe… „noi steagul jos nu-l vom lăsa”.

Același steag pe care Adrian Mutu, antrenorul care a înlocuit un rapidist născut, nu făcut, ar trebui, acum, să-l pupe. Prin acest ritual rămas doar în întrebările jurnaliștilor au trecut și alții. Buzele lui Dan Petrescu au intrat în istorie. „Pupă steagu’!”. Așa i-a strigat tribuna, nebuna, „Bursucului” rubicond în fălci. Și cu pupatul a rămas Giuleștiul! 

Mutu spune că nu e dinamovist. Și nu e. A jucat un sezon în „Groapă” și apoi, grație talentului lui, plus relațiile impresarilor, s-a catapultat în fotbalul internațional. Pe care l-a cucerit. 100 de goluri în Serie A. E ceva! Apoi, cu silnicie, și-a strivit faima. De fapt a făcut-o praf.  Păcat! Al lui, al nostru.  

Mutu și obrăznicia lui păguboasă, fructuoasă

Azi, Mutu e antrenor. Și spune că nu e „pupincurist”. În fotbalul românesc, băncile sunt pline de pupincuriști. El a așteptat, la pânda hazardului un, spune lumea, nemeritat post de selecționer. Nemeritat? Dacă Rădoi a fost, el de ce nu ar fi putut fi? Tocmai pentru că a fost Rădoi! Apoi a pândit, rizibil, scaunul lui Miță Iosif. Antrenor șubred în funcție.

Prezența lui Mutu alături de secundul său într-o cochilie de lojă la meciul cu Craiova, ultima fâlfâială profesională a lui Iosif pe banca Rapidului, face parte din obrăznicia, uneori păguboasă, alteori fructuoasă, a lui Mutu. Până la urmă ești liber să mergi la meci. Așa e! În plus, luat în deriziune, Miță, „grasu”, „fraieru” are ceafa groasă.

Cât poate deranja răsuflarea unui „Briliant” când, pe teren, jucătorii tăi baleiază între penibil și penal, iar clasamentul te condamnă, rece, spre o foaie albă pe care să o cinstești începând cu „subsemnatul”. Sibilicul Miță ne-a spus-o cu accente de misticism, însă, în carcasa lui de „gras și fraier” s-a prins și clocește o vâltoare de gânduri.

Acuzat de vulgul Giuleștiului, după emiminarea din cupă, că e vânzător, Iosif pare, mai degrabă, tocmitul. Cu Craiova, cu Dinamo și în alte raze de meciuri, insiduoși par a fi fost alții. 

Mai avem o întrebare…

Însă să revenim la Mutu. Care, dacă i se cere, o să pupe steagul, însă, spune că, niciodată, nu o să fie „pupincurist”. Pentru că, în fotbalul românesc, bazonul bate gura. Și cu morala stăm cam prost. 

„Dacă ai vedea-o pe Sharon Stone ai săruta-o? Pui întrebări care nu au niciun sens. Sunt la Rapid și reprezint acest club. Dacă cineva îmi spune să pup steagul… aș face-o fără niciun fel de problemă. Eu reprezint Rapid, fiind antrenorul echipei. Nu sunt pupincurist, nu o fac pentru că vreau să mă pun bine cu suporterii. Cine mă cunoaște știe că nu sunt genul ăsta. Dacă mi se cere, pup steagul”, s-a enervat Mutu, conform GSP.ro, la conferința de presă și a închis, apăsat, negocierea buzelor. 

De argumentat poate fi reacția lui Victor Angelescu de la conferința de presă. Care, protector cu noul antrenor, a intervenit și a tras presa de gulerul deontologiei. Deranjat de cascada întrebărilor rulate de dragul senzaționalului, scandalului, steagului, tânărul patron s-a răsculat în vinilinul scaunului său cu herbul Rapidului ștanțat în fir de borangic. „Întrebări cu tentă”.

O întrebare mai avem, tot cu tentă, domnule Angelescu. „Cum comentați declarația domnului Iosif?” Care? Asta! „În general nu prea vorbesc cu jucătorii după meci pentru că aș vorbi la cald. Sunt sigur că au încercat, poate că atât pot unii. Poate… Mă abțin! Poate o să fac o conferință cum a făcut domnul Boloni, dar acum mă abțin”. 

 

Urmăriți Playsport.ro și pe