EXCLUSIV. A ajuns la națională, dar începuturile au fost crunte pentru Bănel Nicoliță. „Munceam la prășilă, la cules de porumb sau la vie”

Moldoveanu Camelia / 23.12.2021, 15:54
EXCLUSIV. A ajuns la națională, dar începuturile au fost crunte pentru Bănel Nicoliță. „Munceam la prășilă, la cules de porumb sau la vie”

Bănel Nicoliță a ajuns la națională pentru prima dată în 2003, la U19. A progresat foarte repede și în 2005 evolua deja la naționala mare, acolo unde a strâns până în 2014 nu mai puțin de 37 de apariții. Cu toate că a jucat la cel mai înalt nivel, petrecând șapte ani la Steaua București și ulterior prinzând un transfer la Saint Etienne, fostul fotbalist a muncit pe câmp pentru a-și câștiga traiul. El profita de Sărbătorile de iarnă pentru a mai aduce un bănuț familiei sale.

Sărbătorile de iarnă erau „seci” pentru Bănel

Cu toate că a ajuns la naționala României, Bănel Nicoliță nu uită cât de grea i-a fost în copilărie. Fostul fotbalist a recunoscut, într-un interviu în exclusivitate pentru Playsport.ro, faptul că nu a avut Sărbători de iarnă fericite, ci mai degrabă seci. Lipsurile de toate felurile și-au spus cuvântul, iar mersul cu colindul era un prilej bun pentru a mai face un bănuț.

(Justin Gafiuc: Cum erau Sărbătorile de iarnă în copilărie?) Seci! Ne bucuram că avem pe masă o prăjitură, dar săraca mama se zbătea să fie câte puțin din fiecare la masa de Crăciun, de Revelion. Până la urmă, ăsta era cel mai frumos lucru: să stai cu familia, să te bucuri, să împarți o felie de pâine cu ai tăi. Plecam și cu colindul până la miezul nopții. Aveam cinci-șase apartamente la care mergeam la punct ochit-punct lovit. Eram iubit în zonă.”, a mărturisit cu sinceritate Bănel Nicoliță.

„Veneam și acasă cu un strugure, cu o pâine”

Pentru a putea supraviețui sărăciei, dar și pentru a-și putea ajuta familia numeroasă, Bănel Nicoliță a plecat la muncile câmpului încă de la 6-7 ani. Făcea orice muncă de „om mare” și gândea ca unul, însă realitatea este că era doar un copil cu multe nevoi. Apreciază și nu o să poată să uite niciodată faptul că mama lui le-a fost mereu alături, indiferent de situație. Bănel și-a răsplătit atunci când a putut familia și le-a construit o casă uriașă pe locul în care exista casa dărăpănată în care a trăit până să strângă o sumă considerabilă de bani jucând la Steaua.

De pe la șase-șapte ani. Munceam oriunde ca zilier. La prașilă, la cules de porumb sau de vie. Veneam și acasă cu un strugure, cu o pâine. Iar în toată perioada asta grea mama a stat permanent lângă noi. N-a făcut un pas înapoi. Poate ar fi putut și ea să-și refacă viața după despărțirea de tata, dar a preferat să se dedice total copiilor. Cinci băieți și o fată. Vă dați seama, să stai cu cinci nebuni în casă, să ai răbdare cu fiecare!