EXCLUSIV. Cum e viața de fotbalist în Coreea de Sud. Daniel Popa dezvăluie ce evenimente l-au marcat în Asia

Bădulescu Silvian 23.04.2022, 16:27
EXCLUSIV. Cum e viața de fotbalist în Coreea de Sud. Daniel Popa dezvăluie ce evenimente l-au marcat în Asia
  • Daniel Popa, fostul atacant al celor de la Dinamo și Chindia Târgoviște, a făcut pasul în străinătate la finalul lunii martie. Daejeon Hana Citizen a achitat clauza de 100.000 de euro pentru fotbalistul cu 28 de goluri marcate pe prima scenă a fotbalului românesc;
  • Jucătorul crescut în Dâmbovița a bifat primul transfer în afara granițelor țării. El a călcat, astfel, pe urmele unor foști fotbaliști precum Ianis Zicu, Sergiu Buș, Cristian Dănălache, Ionuț Luțu, Rică Neaga sau Cosmin Olăroiu care au activat în țara asiatică;
  • La mai puțin de o lună de la debutul său, Daniel Popa, 27 de ani, nu a apucat încă să marcheze pentru echipa sa din a doua ligă. Totuși, vârful de atac este conștient că această perioadă a fost de adaptare, urmând ca, etapele viitoare, să apară și reușitele;
  • Contactat de Playsport.ro, fostul „câine” a oferit un interviu în exclusivitate despre viața din Coreea de Sud și diferențele pe care le-a constatat, în scurtul timp petrecut în Asia, la nivel de mentalitate și pregătire, față de Liga 1;

 

Salutare, Daniel. La sfârșitul lunii martie, după 10 ani în fotbalul de seniori românesc, la nivelul primelor trei ligi, te-ai transferat în liga a 2-a din Coreea de Sud. Cum ai ajuns acolo?

Mai întâi am luat legătura cu Rică Neaga. El a vorbit cu un agent din Coreea, care a urmărit peste 20 de meciuri cu mine. Au fost aproximativ 100 de jucători iar, din aceștia, eu am ieșit în evidență. Mi-a zis și agentul că m-aș potrivi stilului de fotbal din Coreea. A venit o ofertă bună pentru mine, au fost și ei de acord să plătească clauza de reziliere celor de la Chindia (n.r. – 100.000 de euro) și, într-un final, am semnat.

Te-au urmărit și cei din club, pe lângă respectivul agent?

Da, bineînțeles. El a urmărit meciurile, mai apoi a transmis celor de la Daejeon Hana Citizen. E un club foarte mare, cu mulți scouteri și, din ce-am observat, cu mulți oameni care se pricep la fotbal. Le-a plăcut de mine și au luat decizia de a mă transfera.

„Primele zile de antrenament au fost criminale!”

Este prima experiență în fotbalul din afară pentru tine. Care a fost primul sentiment pe care l-ai avut după ce ai luat contact cu oamenii din Coreea de Sud?

În primul rând, în momentul când a venit oferta, nu am fost sigur că vreau să merg. Totuși, am stat, m-am gândit mai bine și mi-am dat seama că e primul pas pentru o experiență în străinătate. După ce am ajuns și am cunoscut oamenii, în două-trei zile mi-am schimbat părerea radical. Orice jucător și-ar dori să vină aici. Oamenii sunt extraordinari, te ajută cu orice. Am întâlnit niște oameni minunați. Eu, dacă merg în România acum, poate că nu o să întâlnesc oameni ca aici, oameni care nici măcar nu mă cunoșteau, dar m-au primit excelent. În primele zile din Coreea, am fost invitat la cină de președintele clubului, care a venit cu secretarul general al principalului sponsor al echipei. Toți oamenii mi-au dat cartea lor de vizită, mi-au transmis că, orice problemă am, la orice oră, să-i sun.

Oameni foarte deschiși, din ceea ce-mi povestești.

Da, dar în același timp, agentul mi-a spus că nu fac cu toți jucătorii așa. Pe mine vor să mă integreze cât mai repede.

Și cum decurge adaptarea ta?

Primele zile de antrenamente au fost criminale pentru mine (n.r. – râde). Aici sunt antrenamente foarte grele, chiar și înainte de meci cu o zi. Trebuie să fii pregătit 100% tot timpul.

„Prima mea impresie a fost că fotbalul de aici e ușor. Dimpotrivă!”

Ce condiții ai acolo?

Am parte de condiții foarte bune. Mi-au oferit un apartament, dar, conform contractului, plătesc eu chiria. Mi-au mai dat și o mașină cu care să mă deplasez unde am nevoie: antrenament, prin oraș. În ceea ce privește fotbalul, pentru antrenament, avem două terenuri unde ne pregătim mereu plus încă 4 lângă stadion. Avem sală de forță foarte mare, criosaună, condiții bune de recuperare. Există toate condițiile necesare unui club de fotbal profesionist.

Cum este fotbalul sud-coreean, din această lună de adaptare, comparativ cu cel autohton?

Sincer să fiu, prima mea impresie a fost că e un fotbal ușor. Dimpotrivă, nu este așa. Este un fotbal fizic. Dacă nu poți să alergi, nu poți să joci. În medie, se aleargă aproximativ 12 kilometri/meci. Singurul meu atu față de ei este forță, dar nu cu toată lumea. De asemenea, sud-coreeenii sunt jucători rapizi și se lucrează foarte mult tactic. Chiar dacă este liga a 2-a, eu cred că echipa mea (n.r. – Daejeon Hana Citizen) s-ar bate la primele 3-4 locuri din prima ligă.

3 meciuri, niciun gol, cifrele tale până în acest moment.

Într-adevăr nu am marcat. Am și ratat un penalty, la debut, în minutul 90+4. Am jucat bine în celelalte două meciuri, chiar dacă nu am dar gol. În ultimul meci am fost schimbat la pauză din cauză că un coleg a primit cartonaș roșu. Chiar antrenorul, înainte să mă scoată, a venit la mine și mi-a zis că-i pare rău că trebuie să mă schimbe. Astăzi (n.r. – 19 aprilie) mi-a spus la ședință, de față cu toți băieții, că am jucat bine și că nu m-ar fi scos dacă n-am fi luat roșu.

Cum ai cataloga fundașii din Coreea vizavi de cei pe care i-ai întâlnit în Liga 1?

La noi sunt mai înalți. În schimb, în Coreea, fundașii sunt foarte agresivi, nu te lasă să respiri, mereu lângă tine.

„Am dat câteva telefoane înainte de a veni în Coreea de Sud!”

Ce așteptări ai avut când ai realizat că vei juca în al doilea eșalon din Coreea de Sud?

Înainte să ajung aici am dat câteva telefoane. L-am sunat pe Sergiu Buș (n.r. – a jucat în 2018 la Seongnam) și am vorbit puțin și cu Ionuț Luțu (n.r. – a jucat la Suwon Samsung Bluewings în 2000 și 2001-2002), care e prieten cu agentul meu de aici din Coreea. Mi-au spus de la bun început să uit tot ceea ce am învățat în România, pentru că fotbalul din Coreea este diferit. Și așa este. Aici, jocul se bazează foarte mult pe alergat și pe așezarea din teren. Inițial nu am avut mari așteptări. Mă așteptam să fie greu la început. Acum, pentru următoarele etape vreau să joc mai mult și să încep să marchez. Nu sunt încă la nivelul lor fizic.

Și totuși ai venit din România, în timpul campionatului.

Da, și uite că nu sunt la același nivel cu ei din punct de vedere fizic, chiar dacă sunt de o lună aici.

I-ai menționat pe Sergiu Buș și Ionuț Luțu, fotbaliști români ce au fost legitimați în Coreea. O să numesc și eu pe Cristian Dănălache. A evoluat aici în trecut. Ai reușit să iei legătura cu el?

Nu l-am cunoscut personal și nici nu am apucat să vorbim. Mi-a spus cineva că a jucat în Coreea de Sud și a făcut-o foarte bine. Sincer să fiu, nu am avut numărul lui de telefon. Pe cei pe care i-am enumerat îi cunosc, motiv pentru care am și întrebat de fotbalul de aici.

„În România nu munceam atât de mult!”

Cum am menționat și la început, e prima experiență în afară. Dorești să joci mai mult în străinătate de acum sau să te întorci în țară?

Când am venit, am fost la modul că-mi încerc norocul, îți spun sincer. Acum îmi doresc să rămân. Am întâlnit oameni foarte buni. Fotbalistic vorbind, am văzut cât trebuie să muncești pentru a ajunge mai sus. În România nu munceam atât de mult. De când sunt aici, însă, am realizat că trebuie să muncesc din ce în ce mai mult dacă vreau să ajung mai bun.

E o diferență așa mare de mentalitate între români și sud-coreeni?

Nu foarte mare. Și noi avem foarte mulți jucători profesioniști. Totuși, din ce-am observat la antrenamentele echipei mele, diferența față de țară e că se lucrează foarte mult. Nu sunt pauze foarte mari în timpul antrenamentului, maxim câteva minute. Sesiunile se întind și până la două ore și jumătate. În fiecare zi, trebuie să fii pregătit 100%. Dacă nu ești, riști să te accidentezi sau să nu joci. Tot timpul avem GPS-uri la antrenament. Nu alergi cât trebuie, nu joci. Avem un lot de 22 de jucători iar, la fiecare meci, se schimbă câte doi-trei jucători, deoarece este un grup cu valori egale.

Iar statisticile din timpul antrenamentelor sunt monitorizate.

Da, toate. Primim pe email tot. De asemenea, antrenamentele sunt filmate. Avem un program al clubului prin care ne putem viziona sesiunea de antrenament. Mă uitam, în primele zile, la mine și, din toți, eram singurul care mergeam pe teren, în unele momente. Restul erau în alergare mereu. Fizic, sunt mult mai bine acum. Se vede o schimbare. Putem spune că m-am adaptat rigorilor de aici.

„Am semnat pe 25 martie, iar, la două zile distanță, am primit salariul întreg pe toată luna”

Revenim pe meleaguri autohtone. Vedem ce se întâmplă aici, vezi Clinceni și Gaz Metan. Din puținul timp petrecut în Coreea, există probleme de genul salariilor întârziate sau a promisiunilor care nu sunt respectate?

Nu! Hai să-ți dau un exemplu. Eu sunt de o lună aici, am semnat pe 25 martie, am stat două zile și mi-am primit salariul întreg pe toată luna. Din ce-am vorbit cu agentul, niciodată n-au fost probleme aici din acest punct de vedere. Pe data de 25 intră banii: salariu, prime, clauze pe care le ai în contract.

Care sunt obiectivele trasate de conducere?

Promovarea 100%. Suntem pe locul 3, avem 18 puncte, 5 distanță față de lider. Am început foarte rău, dar în ultimele meciuri am avut rezultate mai bune. De când sunt eu aici avem doar o înfrângere, în rest victorii. Trebuie să menționez, totodată, că am avut și meciuri mai grele. Urmează să jucăm partide mai ușoare, zic eu, următoarele etape.

Personal, ce-ți propui pentru acest sezon?

Sincer să fiu, promovarea echipei. Nu vreau să spun că obiectivul meu este să dau foarte multe goluri, ci să-mi ajut echipa. Așa am fost și în România, așa sunt și aici. Bineînțeles, vreau să marchez cât mai mult, dar importantă este victoria echipei. Îmi doresc să ajut, prin implicarea mea, goluri sau pase de gol, echipa să câștige.

 

Daejeon Hana Citizen, echipa la care este legitimat Daniel Popa, ocupă locul 3 în clasamentul din K. League 2, a doua ligă din Coreea de Sud.

Cu 10 etape scurse din acest sezon, distanța față de liderul Bucheon este de doar 5 puncte. Campioana ligii secunde promovează direct, în timp ce locurile 2-5 merg la baraj.

Daniel Popa a bifat 4 meciuri (158 de minute), timp în care nu a apucat încă să marcheze.

Urmăriți Playsport.ro și pe