EXCLUSIV. Primul interviu la Cracovia pentru Virgil Ghiță, cel mai scump transfer din istoria polonezilor: “Gică Hagi mi-a șoptit acest vis la ureche, pe teren. Am plecat peste trei ore, doar cu rucsacul în spate!”

Gabriel Berceanu / 25.04.2022, 14:54
EXCLUSIV. Primul interviu la Cracovia pentru Virgil Ghiță, cel mai scump transfer din istoria polonezilor: “Gică Hagi mi-a șoptit acest vis la ureche, pe teren. Am plecat peste trei ore, doar cu rucsacul în spate!”

Din 2017 la seniorii Viitorului, devenită Farul, Virgil Ghiță a crescut sub bagheta lui Hagi într-un fundaș cerebral și elegant, unul dintre cei mai buni ai Ligii. S-a impus prin constanță, jucând titular și meci de meci pentru dobrogeni. 

În paralel, a participat cu generația de tricolori U21 la formidabila performanță de la EURO 2019, apoi a continuat cu Mirel Rădoi povestea la Jocurile Olimpice. În septembrie anul trecut a debutat și la naționala de seniori.

Pe 22 februarie a devenit tată pentru prima oară. Iar pe 28, fix în ultima zi de transfer în Polonia!, a fost cumpărat de KS Cracovia pe o sumă în jurul a 1 milion de euro. Record pentru cel mai vechi club polonez de fotbal! A devenit titular și integralist “din prima”, pentru continuarea unei povești care se scrie din ce în ce mai frumos…

Azi, Virgil Ghiță oferă în exclusivitate pentru Playsport primul interviu după transfer. Cucerit de condițiile de antrenament, de stadioane, dar și de orașul Cracovia, stoperul oferă un exemplu de bun simț și luciditate și dincolo de teren. Ca o gură de aer proaspăt de care aveam atâta nevoie.

“În fiecare oră lupt să demonstrez că valorez chiar și mai mult”

Virgil, cum ai reușit devii titular și integralist pentru Cracovia imediat? Care e secretul? 

În primul rând, cei de la club au știut ce transferă, ca să spun așa. Știau și apoi au văzut și pe viu că am ritm, meciuri în picoare, joc în mod constant și la nivel bun. Apoi, în ceea ce mă privește, am dat 100% în fiecare moment de când am sosit. La antrenamente, în cantonament, în tot ce ține de pregătire. Normal, și din primul meci în care am jucat. Asta cred că i-a impresionat. În plus, eu sunt genul săritor, vreau mereu să ajut pe oricine, mă consider un tip normal. S-a tot scris și vorbit că sunt cel mai scump transfer din istorie, poate se așteptau și la un comportament pe măsură, dar am încercat să mă port firesc, echilibrat, cum mă știi. Eu cred că asta ține de a fi profesionist.

Apropo de suma de transfer, ai simțit-o ca o presiune în plus de la suporteri, de la colegi?

A, nu, nici vorbă. Am preluat această realitate ca pe un element pe care trebuie să îl gestionez foarte bine eu. Să îl adaptez în favoarea mea. Așa că l-am privit și îl privesc doar ca pe o mândrie, nu ca pe o presiune. Iar obiectivul meu e să demonstrez în fiecare oră aici, la Cracovia, că merit nu cât s-a plătit, ci mult mai mult de atât. Așa gândesc.

Un scenariu de neuitat în treningul Farului

Perioada de transferuri se terminase în Liga 1, era ultima zi pentru așa ceva în Polonia. Pe 28 februarie, transfer la Cracovia! Cum s-a scris povestea mutării?

Păi chiar că pare poveste (râde). Am jucat pe 28 februarie cu FCSB, în deplasare. Am învins cu 2-0, am și marcat. La final de meci, mă bucuram cu suporterii Farului. Domnul Hagi a venit și mi-a șoptit la ureche: “Vezi că ai ofertă!”. M-am bucurat, i-am mulțumit și i-am zis că avem timp să ne gândim până la vară. Că se închisese perioada în România, prin mai multe țări europene, nu mă mai gândeam la așa ceva. Iar el a continuat: “Dacă vrei tu, bineînțeles, la 5 dimineața acum ai avion spre Cracovia!”. Am rămas “mască”!

Bucuros?

Și foarte surprins, dar și foarte bucuros. Cu mai multe săptămâni înainte, Rivaldinho, fostul meu coleg de la Farul care e la Cracovia îmi spusese că aș fi dorit la club. Că ar fi fost întrebați, el și Hanca, despre mine. Dar atât! Bine, eu am căutat atunci să aflu totul despre Cracovia și mi-a plăcut enorm ideea. Dar de atunci și până pe 28 februarie… nimic. Și nici nu mă mai gândeam la asta.

Și, ce-ai făcut? Ai plecat în trei ore, spre aeroport, la zborul de 5 dimineața spre Cracovia?

Cum știam despre Cracovia pentru că mă documentasem, nici nu am stat pe gânduri! Am plecat doar cu rucsacul în spate, atât. Lucrurile mi-au ajuns în Polonia la multe zile după. Așa m-am dus la avion. Și îmbrăcat în treningul Farului!

Fascinația orașului și limba polonă  

Hanca și Râpă erau deja acolo, Rivaldinho lângă ei. Sergiu e și căpitan! Cum e viața în formula asta, la echipă?

Fără discuții, a fost un plus enorm pentru mine să îi am alături. Spre exemplu, Sergiu m-a preluat din prima zi, ajutor total, m-a ținut zilnic alături de el, m-a ajutat și să îmi găsesc un apartament frumos nu departe de al lui. Toți trei m-au introdus rapid în grupul echipei, mi-au explicat regulile scrise și nescrise. Așa că nici nu a părut că intru într-o echipă din străinătate, uneori! Ieșim seara la cină cu familiile, e perfect!

Crezi că îți va fi mai greu să te apuci de limba polonă, tot vorbind română cu ei?

Suntem multe naționalități în vestiar și se vorbește mult limba engleză. Dar eu sunt foarte interesat de polonă. Deja știu câteva cuvinte, culorile, numerele… Chiar vreau să învăț. Uite, Râpă și Hanca vorbesc foarte bine. Când se adresează colegilor, o fac în polonă, apoi traduc în engleză. O să-i ajung din urmă (râde).

E și familia alături de tine la Cracovia, soția și bebelușul de 2 luni, nu?

Da, sunt foarte fericit pe toate planurile și mă bucur mai ales de faptul că și ei sunt cuceriți de orașul Cracovia, așa cum sunt și eu. Riva și Hanca îmi spuseseră că nu voi regreta vreo secundă alegerea din punct de vedere al orașului. Și mare dreptate au avut! O arhitectură impresionantă, ai și liniște și tumult, dacă vrei, străzile sunt superbe, istorie și modernitate, o atmosferă specială, e superb! Nu am pucat să explorez totul, că am fost concentrat total pe integrarea la echipă și pe primele meciuri, dar mai ieșim la plimbare cu bebelușul. Și chiar și doar noi doi, eu și soția, mai ieșim rareori, că avem noroc de un copil liniștit și cuminte.

“Scânteile” cu Sorescu și diferențe uriașe comparativ cu Liga 1

Pe 8 mai aveți meci cu Rakow, duel direct cu Sorescu și Racovițan. Ei sunt încă prinși în lupta pentru titlul de campioni. Cum aștepți meciul?

Chiar că e o postură nouă pentru mine, să joc în străinătate contra românilor, va fi inedit! Cu Racovițan m-am întâlnit o dată sau de două ori în Liga 1, dar cu Deian am deja un istoric destul de consistent. Și unul cam cu scântei! Par eu liniștit în afara gazonului, dar cu el m-am cam luat la harță pe unde ne-am întâlnit, și în meciuri oficiale, și prin amicale. Doar că în afara terenului suntem amici și totul e ok, nu avem probleme după ce fluieră arbitrul finalul.

Care e prima ta impresie despre fanii Cracoviei? Știu că sunt fantastici, în general suporterii polonezi sunt speciali.

E ceva nou și copleșitor pentru mine. Impresionant e cuvântul cel mai potrivit. Uite, înainte de meciul cu Wisla, derby-ul orașului, toată Cracovia fierbe parcă! Eu i-am descoperit la meciul cu Pogon pe fanii noștri. Era al doilea meci pentru mine și primul pe teren propriu. Nu știam că e o rivalitate specială cu galeria lor. Ce coregrafie au făcut ai noștri, cât au cântat! Nu mai spun că s-au dus, dintr-o agresivitate pornită din pasiunea fără limite, să intre peste sectorul fanilor oaspeți! Viața lor e echipa de fotbal. Și nu spun vorbe mari.

Ai jucat deja și împotriva unor cluburi din prima jumătate a clasamentului, și contra unor formații mai apropiate de zona retrogradării. Cum arată fotbalul de primă ligă din Polonia comparativ cu Liga 1?

Pe fiecare segment sunt diferențe foarte mari în favoarea Poloniei. Infrastructură sportivă, viteză, forță, ritm general de joc. Ceea ce rezumă cel mai bine spiritul campionatului de aici e însă competitivitatea. De un nivel incredibil! Chiar orice echipă poate învinge oricare alta, indiferent de poziția în clasament! E un spirit care te cuprinde rapid. Eu am crescut în joc în ultima vreme în Liga 1, dar mă și obișnuisem, nu mai era o competiție atât de provocatoare pentru mine. Aici, când am văzut de la primul meci cât trebuie să alergi și ce duri sunt adversarii… am ridicat brusc nivelul!

“Am fost mândru de mesajul transmis de Edi Iordănescu”

Ai fost pe lista preliminară a noului selecționer Edward Iordănescu, ce gânduri ai în privința echipei naționale?

Am fost foarte mândru și bucuros de faptul că sunt în vederile noului staff și că Edward Iordănescu s-a gândit să mă nominalizeze când a comunicat public, spunând că a decis să mă lase să mă integrez perfect și să joc la Cracovia. A contat mult pentru mine, sincer! Eu nu am așteptări de la selecționer să mă convocare, primele așteptări le am mereu de la mine însumi, să fiu constant pe teren și constant bun. Dacă fac asta, apoi știu că sunt convocat, nu am de ce să nu fiu, orice antrenor își dorește un fotbalist care joacă meci de meci și o face bine!

Cum vezi noul drum al naționalei, spre EURO 2024?

Ca orice început, și mai ales în fotbal, e o perioadă puțin mai dificilă și în același timp mai frumoasă. Cam acestea sunt caracteristicile unui început de drum în fotbal. Dar eu cred că e foarte important, indiferent de ce aduce noul staff sau ce noi jucători vor fi chemați, să avem o gândire pozitivă și să tragem de noi să creștem fiecare spre mai bine și spre mai mult pe teren. Dacă vom face asta fiecare și împreună, vom reuși! Să crezi și să faci concret tot ceea ce crezi pentru a te depăși poate fi decisiv.

Cum ar arăta pentru tine un start perfect de sezon 2022/23?

La club e destul de simplu, dacă se copiază tiparul startului meu la Cracovia, adică să fiu om de bază, meci de meci, cu prestații bune (zâmbește). Iar în ce privește naționala, sper să ajung la un nivel care să îmi permită să prind tot mai multe minute și să devin un jucător constant al României.