Cristina Neagu și CSM București au părăsit Liga Campionilor, din cauza golului primit în ultima secundă, la București. „Tigroaicele” au remizat în Danemarca, dacă mai înscriau un gol, mergeau în Final Four. Așa, s-au oprit în sferturi.
Din nou, repriza a doua s-a dovedit fatală pentru CSM. Asta după ce bucureștencele porniseră foarte bine meciul, din Danemarca. Așa cum anunțase, Adi Vasile a adoptat o tactică agresivă, cu o defensivă care a blocat toate armele celor de la Esbjerg. De partea cealaltă, Cristina Neagu a fost păzită strict, nu a marcat mult, dar tot a oferit 5 pase decisive și a creat culoare. A fost un meci echilibrat, dar pe finalul reprizei, CSM a preluat avantajul și s-a desprins chiar la 2 goluri, suficiente pentru calificare.
A urmat, însă, o repriză secundă, în care CSM a părut că nu mai are energie. Deși are jucătoare cu mare experiență, bucureștencele au cedat inițiativa și nu au mai arătat prospețime, mai ales în faza defensivă. Au fost conduse șiu cu 4 goluri diferență, ceea ce a generat o cursă de urmărire. Din păcate, CSM a egalat, dar nu a mai avut șansa unui atac să obțină și calificarea. S-a terminat 27-27, suficient pentru ca Esbjerg să meargă în Final Four. Iar echipa susținută de Primăria București ratează, încă un an, principalul ei obiectiv. CSM nu s-a apropiat nici în acest an de trofeul Ligii Campionilor.
Pentru CSM și Adi Vasile, calificarea ar fi avut o semnificație și mai importantă. În urmă cu 6 ani, clubul din București câștiga trofeul, după o finală dramatică, decisă la loviturile de departajare. Actualul antrenor era secundul lui Kim Rasmussen și s-a bucurat alături de fete.
Eu aveam impresia că s-a dilatat timpul, deși totul s-a petrecut în 10-20 de secunde. Alergam unii în brațele celorlalți, țin minte că mă uitam la fete și le vedeam cu lacrimi în ochi. Și nu înțelegeam de ce plângeau, că doar se întâmplase un lucru bun. Dar în același timp și mie îmi dăduseră lacrimile, nu mă puteam abține. Asta se întâmplă doar dacă reușești ceva măreț
ram o echipă fără presiune, dar aveam jucătoarea care știau cum să piardă, dar să și câștige medalii. Asta a fost un avantaj, mai ales la acest nivel de top. Am avut un parcurs excelent, ca Danemarca în 1992. Am fost relaxați, gtotul ne-a ieșit, iar semifinala cu Vardar a fost un meci extraordinar, a explicat Vasile, la „Interviul de 10”