Sorana Cîrstea și-a încheiat sezonul mai devreme decât celelalte jucătoare de tenis pentru a se putea recupera după problemele de sănătate cu care s-a ales după ce a partivipat la US Open.
Românca se află zilele acestea în vacanță, undeva în munții Himalaya, acolo unde a plecat împreună cu Ion Ion Țitiac. Chiar și așa, ea nu poate uita un episod cu Serena Williams.
Sportiva născută la Târgoviște a vorbit în cadrul podcast-ului găzduit de artistul Speak despre modul în care își ridică moralul la fiecare meci.
Am și eu perioade în care îmi merge foarte bine, în care am multă încredere în mine și mă vezi că nu scot niciun cuvânt pe teren. Adică în afară de pozitiv, că mă încurajez. E treaba asta, te alimentezi mereu în timpul meciului. ”Haide, haide, punctul ăsta, game-ul ăsta!””, a afirmat Sorana Cîrstea la podcastul „La Fileu”, găzduit de artistul Speak.
Nora lui Ion Țiriac a spus, printre altele, că sportul de perfomnață dăunează grav sănătății. Ea și-a justificat afirmația prin afirmaţia că nu mai are cartilaj la genunchi.
Eu nu mai am genunchi. Nu mai am cartilaj la genunchi. Fac injecții cu acid hialuronic cam la 3-4 luni. Am două hernii lombare, una cervicală am rupturi ale abdomenului în ambele părți, nu știu câte entorse, mi s-a rupt fascia plantară, umărul… Nu vrei să știi ce e la umărul meu.”, a mai declarat Sorana Cîrstea, în podcastul ”La Fileu”.
Sorana Cîrstea a amintit și de finala de la Toronto jucată împotriva Serenei Williams, sportivă despre care a spus că a reușit să o intimideze rău.
”Mă intimida rău. La ea era antrenată treaba asta, să te intimideze din vestiar. În primul rând, Serena nu vorbea cu nimeni din vestiar, cu nicio altă jucătoare. Noi avem vestiarul comun. E un pic ciudat la început, când vezi pe cineva la televizor, și apoi mergi să joci contra ei. În vestiar nu vorbea cu nimeni și avea o aură care te intimida. Nu am să uit, jucam finala la Toronto, în 2013. Jucam foarte bine, bătusem jucătoare bune.
Ea rămânea cu tot staff-ul, mereu. Eu eram singură, acolo, mică. Ea era înconjurată de foarte mulți oameni. Ea stătea cu toate persoanele respective în tunel. Avea de la antrenor, sparring, preparator, fizio, mamă, soră, cățel, frizer de cățel.
Te trezeai singură, ei râdeau, glumeau, făceau caterincă. Tu intrai pe teren, apoi intra ea, în urale, în delir. La încălzire, bați puțin de pe spate, de pe linie și apoi te duci să faci câteva voleuri. De pe spate, dădea ușor mingea, cu 2 la oră. Când se ajungea la voleuri, dădea full în tine. Și când dădea full, dădea.
Tu intrai în meci și erai deja defensiv. Și când era în forma ei bună, era top, servea extraordinar, servea un 200 (n.r. km/h) lejer. Eu servesc o medie 170, vorbim de serviciul 1. Ea servea 190 constant. În zilele ei, a fost o jucătoare extraordinară. Știa când să apese pe accelerație, avea forță și o tehnică impecabilă. Era și inteligentă în joc. N-am jucat de atâtea ori cu ea ca să pot să mă simt confortabil.”, a povestit Sorana Cîrstea.