El există cu siguranță, dar însușirile nu-i permit compatibilitatea cu un mediu ale cărui principii sunt exact pe dos față de normalitate
Despărțindu-se de Dică, FCSB e, cel puțin deocamdată, cu banca goală. Dar nu e nimic nou în asta, acea bancă e goală de la Gâlcă încoace, sau, hai să fim culanți, de la ultimul descălecat al lui Reghecampf, mult mai puțin rodnic decât primul. Toți cei pe pieptul cărora a scris de-atunci încoace A1, au greșit de fapt bluza de trening, au luat de la magazie ceva ce nu li se convenea. Bluza lor a fost întotdeauna cea cu A2.
Acel trening cu A1 trebuie să-l poarte cu totul altcineva. Un tip, un ins, o persoană, cu niște însușiri morale și cu niște calități profesionale care în Berceni și la Palat trec drept defecte fundamentale, dar care sunt singurele premise ale reușitei. Un om care face el echipa. Un ins care e consultat la transferuri. Un tip peste care nu intră nimeni în vestiar. O persoană aleasă pentru 3-4 ani, cu obiective precise. Un caracter puternic, capabil să domine vestiarul, să-i determine pe jucători să nu treacă peste capul său și să-l sune toată ziua pe patron. Peste toate, un meseriaș al fotbalului, recomandat de rezultatele de până acum, de titluri câștigate, calificări europene, performanțe obținute cu adevărat.
Patronul nu agreează însă un astfel de personaj, justificând că el nu acceptă să se piardă bani. În sensul că dacă ar veni un astfel de antrenor, ar exista nedorita probabilitate a pierderii unor sume. Nevenind însă acel tip de antrenor, ci ceilalți, de altă factură, și ca personalitate, și ca meserie, care au venit, au plecat și sigur vor mai veni, probabilitatea de a se pierde bani devine certitudine. Jucătorii ți se depreciază sub ochi, performanțele lipsesc, în Cupele Europene lași impresia că te interesează doar campionatul intern, iar în campionat joci atât de slab, încât toată lumea crede că te interesează doar Europa.
Acum, după plecarea lui Dică se vorbește despre Ilie Poenaru și despre Andrei Prepeliță. Antrenori buni, nimic de zis, tineri, cu ceva realizări pe plan intern. Cum să joci însă peste doar două zile cu West Ham și peste altele trei cu Rapid când tu te-ai despărțit doar de câteva ceasuri de UTA sau de o săptămână de FC Argeș?! Ești profund marcat de ce ți s-a întâmplat la fosta echipă, n-ai de unde să fii în posesia acelei limpezimi mentale care să-ți permită să abordezi cu toată capacitatea ta niște meciuri atât de importante!
În plus, FCSB-ul e în criză profundă (numai cine nu vrea nu vede asta) și are nevoie de cu totul altceva. De prototipul de antrenor descris mai sus, întrupat de mai mulți tehnicieni, existenți pe piață, dar neagreați tocmai pentru calitățile lor. Tocmai de aceea ei nu vor fi chemați niciodată, iar pe bluza aceea de trening, chiar dacă va scrie în permanență A1, inscripția va trebui citită A2 încă multă vreme de-aici înainte.