Povestea de film a lui Sam Bartram, cel mai iubit portar englez din toate timpurile. Și-a părăsit soția în ziua nunții și a mers să apere poarta echipei de suflet

Povestea de film a lui Sam Bartram, cel mai iubit portar englez din toate timpurile, a făcut înconjurul lumii în ultimele două secole. Bartram și-a petrecut întreaga carieră de fotbalist profesionist la un singur club, Charlton Athletic. Și în ciuda faptului că nu se poate lăuda cu numeroase trofee, Sam Bartram a avut câteva povești de pe terenul de fotbal cel puțin la fel de valoroase. În 1956, câteva dintre aceste momente memorabile au fost descrise în cartea sa autobiografică.

Povestea de film a lui Sam Bartram. De la muncă în mină, la statutul de legendă în fotbalul britanic. Cum a ajuns cel mai iubit portar englez din toate timpurile

Sam Bartram nu se poate lăuda cu statutul de cel mai valoros portar englez din toate timpurile, însă cu siguranță este cel mai iubit și povestea sa, care a făcut înconjurul lumii în ultimele două secole, este demnă de scenariul unui film de la Hollywood.
După moartea sa, în 1981, publicația The Observer l-a descris pe Sam Bartram ca fiind „un portar remarcabil, cu siguranță cel mai bun care nu a debutat într-un meci oficial pentru naționala Angliei”.
Născut în 1914, cu doar 6 luni înainte de startul Primului Război Mondial, Sam Bartram a devenit o figură legendară, grație unei cariere de portar pe care a petrecut-o în întregime la clubul Charlton Athletic.

Nu de puține ori, numele lui Bartram era cap de afiș în rapoartele meciurilor. El se regăsea de multe ori în situații bizare și avea un talent înnăscut de a face spectacol pe terenul de fotbal. Bartram era genul de portar pe care îl vedeai deseori ieșind din careul său cu mingea la picior, driblând adversari și chiar ajungând în apropiere de careul advers.
Era genul de portar care avea niște reflexe incredibile, dar căruia îi plăcea și mai mult atenția publicului. În acest context, Daily Mirror a scris înainte de una dintre ultimele sale apariții că „Bartram putea să facă o intervenție simplă să arate bine, iar o super intervenție să arate miraculos”.

A lăsat munca în mină pentru a juca fotbal la nivel profesionist. A luat 6 goluri la primul meci

A jucat pentru naţionala Angliei și a fost reţinut pentru tentativă de viol

Sven Goran Eriksson a murit la 76 de ani

Pentru a-și câștiga traiul, Sam Bartram a lucrat o bună parte din adolescență ca miner. Însă în tot acest timp a cochetat și cu fotbalul la Boldon Villa, o echipă locală din Durham. În 1934, când avea vârsta de 20 de ani, Bartram a fost remarcat de un scouter al echipei Charlton – chiar fratele managerului Jimmy Seed – într-un meci local de cupă. El l-a convins pe scouterul respectiv cu prestația sa și a fost luat în probe la Charlton, care în acea vreme evolua în a treia divizie a fotbalului britanic.
Aflat în probe, Bartram a încasat nu mai puțin de 6 goluri într-un meci amical. Ulterior, cu el în poartă, Chartlon a pierdut alte trei meciuri amicale. În ciuda acestei situații nefaste, Sam Bartram i-a convins pe oficialii lui Charlton că merită un contract.

Integrat oficial în lotul echipei, Bartram a devenit în scurt timp titular și, cu el în poartă, Charlton a reușit o promovare în eșalonul secund la primul sezon.
Ascensiunea lui Bartram a continuat și în sezonul următor, când echipa a reușit să promoveze și din divizia secundă, din postura de vicecampioană, fiind depășită în clasament doar de Manchester United.
După o victorie cu 4-2 împotriva lui Newcastle, în februarie 1936, Daily Express a scris: „Multe dintre paradele sale i-ar da fiori și lui Harry Hibbs (n.r. – un renumit cântăreț englez). Totuși el face asta. Inventează câte ceva și apără mingea. Bartram e un portar cu un stil propriu. Te aștepți la greșeli, dar în schimb primești emoții”.

A ieșit vicecampion cu Charlton la debutul în prima divizie a fotbalului englez. A plecat de la propria nuntă pentru a merge la un meci

În sezonul 1936-1937, la debutul în prima divizie a clubului Charlton, Sam Bartram a ieșit vicecampion. Charlton a terminat pe locul doi, la doar trei puncte în spatele lui Manchester City.
Din nou, îndrăgitul portar a fost în centrul atenției.

Un moment remarcabil s-a petrecut în dimineața unui meci pe care Charlton trebuia să îl dispute pe teren propriu cu Middlesbrough.
Bartram, care se căsătorea în acea zi, a plecat de la propria nuntă pentru a evolua cu Middlesbrough. Fiind încă mahmur, Bartram a reușit un meci incredibil și a ajutat-o pe Chartlon să obțină o victorie cu 1-0. După cum a relatat Daily Mirror, „a interzis cu succes, în repetate rânduri, balonului să intre în plasa porții sale chiar în ziua nunții”.

După acel meci, Bartram s-a întors imediat la petrecere alături de proaspăta sa soție.

Sam Bartram, portarul uitat pe terenul de fotbal în timpul unui meci oficial. „Imediat după începutul meciului, ceața a început să se îngroașe cu rapiditate”

Un alt moment hilar cu Sam Bartram s-a petrecut în preajma Crăciunului din 1937, în celebra etapă de „Boxing Day”. Chartlon a întâlnit-o atunci pe Chelsea, pe Stamford Bridge. Scorul era 1-1, după primele 60 de minute, când brusc ceața s-a așternut peste întreg terenul și vizibilitatea nu a mai putut permite continuarea partidei.
În acest context, arbitrul a îndrumat toți jucătorii către cabine și a decis să amâne meciul. Din nefericire, Sam Bartram nu a fost anunțat de acest lucru și el a rămas să își apere poarta cu aceeași determinare caracteristică. Abia după 15 minute de stat degeaba în poartă, Bartram a fost anunțat că meciul nu se mai joacă.

Imediat după începutul meciului, ceața a început să se îngroașe cu rapiditate la capătul celălalt al terenului, trecând peste capul lui Vic Woodley, care apăra poarta lui Chelsea, și se îndrepta spre mine. Arbitrul a întrerupt meciul. Apoi, în timp ce vizibilitatea devenise mai bună, l-a pornit din nou. Dominam meciul categoric. Și am început să disting din ce în ce mai puține figuri în timp ce noi atacam serios poarta lui Chelsea.
Umblam de colo-colo pe linia porții mele, fericit să știu că îi sufocam pe cei de la Chelsea în jumătatea lor de teren.

„Probabil că băieții le arată câteva lucruri Pensionarilor”. Gândeam eu, îngâmfat, în timp ce băteam din picioare ca să le încălzesc

Totuși, în mod evident, nu reușeam să înscriem. Niciun jucător nu venea la jumătatea terenului, pentru repunerea balonului în joc, așa cum se întâmplă după ce marchezi. Timpul trecea. M-am hotărât să ies de câteva ori până la marginea careului. Mă străduiam să văd ceva prin ceața care devenea din ce în ce mai groasă cu fiecare minut scurs. Nu reușeam să văd nimic. Apărarea lui Chelsea era cu siguranță numărată în picioare, alergată sănătos de băieți.

După mult timp, o figură a ieșit din cortina de ceață trasă peste ochii mei. Era un polițist care se holba șocat la mine. Era clar că nu se aștepta să mă vadă. „Ce Dumnezeu cauți aici?”, a spus suspinând. „Meciul a fost oprit acum un sfert de oră. Nu mai e nimeni pe stadion”. Și, în timp ce îmi făceam drum spre vestiare, colegii mei de la Charlton, ieșiți deja din dușuri, se tăvăleau de râs”, a scris Bartram în autobiografia sa.

La capătul acelui sezon, Charlton a terminat pe locul 4 în prima divizie, iar în sezonul 1938 – 1939 a terminat pe locul 3. Ulterior, campionatul a fost întrerupt din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial.

Nu a apucat să debuteze la echipa națională într-un meci oficial. Al Doilea Război Mondial i-a întrerupt ascensiunea în carieră

Poate cea mai tristă amintire din cariera lui Sam Bartram este faptul că nu a apucat să debuteze oficial în naționala Angliei. El și-a făcut apariția între buturile primei selecționate doar la patru meciuri amicale.
La finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, când fotbalul a redevenit la normal, perioada de glorie a lui Charlton era deja apusă.
În sezonul 1946 – 1947, Charlton a avut o campanie dezamăgitoare și au terminat doar pe locul 19.

Bartram a rămas un star la Charlton, iar în aprilie 1954 a fost desemnat al doilea cel mai bun fotbalist al anului.

Doi ani mai târziu, în 1956, el s-a retras din fotbal. Un Charlton – Arsenal 2-0 a fost ultimul său meci, în martie 1956. La finalul acelui joc, Bartram a decis să treacă în conducerea clubului.

Timp de 6 ani a stat în conducerea clubului, înainte de a deveni reporter la publicația Sunday People. În 1981, în timp ce se îndrepta acasă de la birou, a încetat din viață la vârsta de 67 de ani.
El rămâne și în ziua de astăzi un erou pentru Charlton și poate cel mai iubit portar englez din istorie. În 2005, clubul a înălțat în cinstea sa o statuie de aproape 3 metri.

Când vorbești despre Charlton, unul dintre primele lucruri pe care cineva le menționează este Sam Bartram”, spunea Alan Curbishley, șeful lui Charlton, la dezvelirea statuii.

579 de meciuri a jucat Bartram pentru Charlton, fiind singura echipă pentru care a evoluat în carieră.

Doar AȘA nu vei fi dat afara de la locul de muncă! Asta te scapă...

Anunț oficial de la PPC România. Cât vor plăti clienții acum pentru energia electrică

Modificări majore în Liga Campionilor. Cum arată calendarul pentru următorul sezon.