Titlul în Liga 1 și apoi… potopul? Un editorial de Gabriel Berceanu

Gabriel Berceanu / 03.05.2022, 16:05
Titlul în Liga 1 și apoi… potopul? Un editorial de Gabriel Berceanu

E meteahnă veche la noi, iar în fotbal cum să nu fie!, lipsa planului pe termen mediu și lung. În fapt, vidul din locul strategiei e meteahna. Și aici am putea vorbi zile și săptămâni, pe toate cauzele și pe toate efectele “heirupismului” neaoș. 

Da, sărăcia nu te lasă să visezi, iar dacă totuși poți face asta, atunci tot nu-ți arde să faci strategii pentru vis pe burta goală. Corect. Dar ce facem cu cei care nu mor, totuși, de foame, în fotbalul nostru? Ați auzit cumva ce se întâmplă dacă ia titlul CFR Cluj? Dar FCSB? Dar Craiova?

Politica de club în Gruia după câștigarea celui de-al cincilea campionat consecutiv: întinerirea echipei, concentrarea pe parcursul european, creșterea bazei de suporteri etc. Care va fi la FCSB? Aici măcar o poți ghici în fum din principiile nescrise pe care patronul le vehiculează public. Dar și acestea, contradictorii de cele mai multe ori. Ce va face Craiova după titlu? Sărbătoare-sărbătoare, șampanie-șampanie, dar de-a doua zi? 

Dacă planul nu există, atunci jucăm ca să existăm

Ar fi imposibil și cumva nedrept să ai așteptări acum pe linia asta de la Clinceni sau Dinamo, spre exemplu. Acolo unde incertitudinea e regină pe tot ce urmează în calendar ori acolo unde supraviețuirea entității sportive e mai presus de orice. Ce pot să prevadă și să pregătească dinamoviștii? Dacă vor câștiga barajul pentru rămânerea în Liga 1, există vreo premisă fermă pentru un plan al sezonului viitor? Când sunt aproape zilnic zvonuri că pleacă aproape oricine din club și echipă… Dacă vor pierde barajul, există un management pentru zorii apocaliptici? 

Însă în lupta la titlu, care a redevenit intensă și interesantă, avem trei echipe cu alt statut al prezentului. Există și bani, și o oarecare predictibilitate, atât cât poate ea să tremure în literele cuvântului acesta când vine vorba de Liga 1. 

Nu am auzit pe nimeni din conducerea celor trei, CFR, FCSB și Craiova, să vorbească despre ce urmează să se întâmple dacă va titlul va ajunge la club. Ce etape? Ce scenarii sunt în lucru?

Ori, atât zona finanțatorilor de la CFR Cluj, cât și cea a managementului administrativ, ne propune totuși profesioniști. Oameni de afaceri, manageri, care au făcut și gestionat bugete, companii, proiecte. Gig Becali, cu bune și rele, e un om de afaceri redutabil. Care știe să își calculeze pașii. La Craiova, la fel. Per total, avem personaje care au performat și au ajuns tocmai în postura privilegiată de a-și permite să investească și în fotbal. Și atunci?

Dacă există, de ce e important să se știe

Dacă strategiile există și sunt ținute la sertar, nu pot să cred că o superstiție generalizată ne acoperă vârfurile campionatului ori că teama falsă de ridicol ne domină chiar atât de intens. De ce să nu vorbești despre asta, dacă există strategie? Pentru că ești și dator să o faci, întâi de toate.

Fotbalul e cu oameni și despre oameni. Suporterii votează conducătorul Universității, dar votează omul Sorin Cârțu, fostul fotbalist Sorin Cârțu și nu o viziune comunicată de club. Din păcate! Oamenii care țin cu CFR Cluj sau FCSB sunt interesați legitim să știe măcar ce se poate face din zona lucrurilor previzionabile, pentru că ce nu se poate face vom vedea pe teren, așa e fotbalul!

Fanii cântă, pătimesc, plătesc bilete, se uită la tv pentru audiențe care aduc bani la club: nu e cumva și de bun simți, dincolo de orice argument, să știe ce vrei să faci? Că bucuria e prin natura ei sterilă, iar oamenii țin cu echipa în fiecare zi și pentru totdeauna, nu doar la chef!

Și mai e important pentru o sănătate a fotbalului. A fiecăruia dintre cele trei cluburi și a fotbalului românesc, întreg. Pentru un model pe care îl pot exporta spre toată Liga 1 și chiar mai departe de ea. Ele sunt cele mai bune, sezonul acesta și cele din urmă. De ce să nu lase moștenire, dincolo de goluri superbe și numărul victoriilor, un model? Știu, sunt naiv. Dar de ce nu ar face-o?

Destinul campioanelor

Altminteri, noi, campioana de 2022, dacă ieșim repede din cupele europene vom spune că ne concentrăm iar pe campionat, să apărăm titlul. De ce asta? Nimeni nu va ști și nimeni nu va explica. Dacă începem șubred noul sezon în Liga 1, vom spune că ne canalizăm energiile pe Europa. Așa am vrut de la început? În baza unei strategii? Construită în context financiar, sportiv, cum?

Tadiția campioanelor din Liga 1 ne oferă multe, poate prea mult coșmaruri ca să nu intrăm în rândul fotbalului coerent. Astra din 2016 e unde e. Oțelul din 2011 e acum unde va ajunge și Astra. Urziceni din 2009 nici nu mai e! 

Sunt șanse foarte mari să nu avem astfel de situații acum, în 2022, cu oricare dintre cele trei echipe cu șanse la titlu. Dar dacă ar exista strategia de după succes iar oamenii, cei care trăiesc pentru echipe din tribunele inimii lor, ar avea ocazia să o înțeleagă, nu doar că șansele picajului vreodată ar fi infinit mai mici, ci șansele performanței reale, durabile, ar crește considerabil.