SPECIAL. Dinamo și Steaua au un aspect dureros în comun. Avem performanțe, dar nu ne mândrim cu ele

Playsport.ro a analizat situația muzeelor pentru ambele cluburi sportive. CS Dinamo are un muzeu deschis în 2014, dar care n-a intrat în circuitul publicului niciodată, pe când Steaua, odată cu construirea noului stadion, are o sală pe care scrie „Muzeul Steaua”, însă, în interior, aceasta este plină de praf.

Playsport.ro a trimis câte un email către ambele cluburi sportive pentru a afla mai multe detalii în legătură cu statutul fiecărui muzeu, primind, în schimb, explicațiile pentru care acestea nu există încă sau nu sunt deschise.

Dinamo are un muzeu inaugurat în 2014, dar niciodată pentru public

Odată cu împlinirea a 66 de ani, Clubul Sportiv Dinamo a deschis, în incinta complexului sportiv, „Muzeul Sportului Dinamovist”.

La evenimentul respectiv au fost prezenți oameni precum Elisabeta Lipă, președintele CS Dinamo de atunci, Ivan Patzaichin sau Ionel Dănciulescu.

La scurt timp după inaugurare, s-au pus multe semne de întrebare. Mai exact. Toate au avut același subiect: motivul pentru care nu este deschis publicului.

„Nu este încă deschis pentru public. Așteptăm aprobarea de la Primărie pentru a fi introdus în circuitul public” declara Elisabeta Lipă în 2014.

„Vrem ca noul stadion să aibă muzeu, precum cele mari din lume”

Într-un interviu acordat pentru Playsport.ro, Ionuț Popa, actualul președinte al CS Dinamo, a vorbit despre muzeul echipei din „Ștefan cel Mare” ca un proiect ce urmează să fie încorporat noului stadion.

„Ne interesază ca noul stadion să aibă și un muzeu, precum toate marile stadioane.”

Conform ultimelor informații, bătrâna arenă din „Groapă” urmează să fie demolată la sfârșitul actualei stagiuni, ca mai apoi, cel nou, să fie gata până în 2024.

„(n.r. – Clubul are un muzeu, însă nu a fost deschis publicului niciodată. Ce se întâmplă cu acest loc?) E o clădire administrativă în care trebuie să separăm puțin și zona Ministerului de Interne, care curpinde documente clasificate. Există o intrare separată…” a declarat același Ionuț Popa pentru Playsport.ro.

Pe lângă faptul că la Dinamo există un muzeu, dar nu este deschis, patrimoniul suflării alb-roșii a dispărut într-o oarecare măsură, conform unei declarații a lui Cornel Dinu.

„Procurorul” a transmis, pe vremea când Ionuț Negoiță era în fruntea echipei, că „era o sală plină de trofee, care au dispărut inexplicabil. Mai bine de o sută de trofee, unele din argint masiv, câștigate în Spania în perioada anilor 1970-1980, care, la vremea respectivă, valorau minim 10.000 de dolari.”

După Revoluție, nimeni nu a mai avut grijă de ceea ce înseamnă patrimoniul lui Dinamo.

Răspunsul primit de la CS Dinamo

Cu filmări și articole dedicate inaugurării din 2014, „Muzeul Sportului Dinamovist” rămâne, momentan, un vis frumos pentru suporterii formației din „Groapă”.

În primul rând, acesta nu poate fi încadrat ca muzeu. Are, momentan, un statut de sală de trofee și atât.

În „Legea Muzeelor”, publicată în 2003, se regăsesc toate criteriile care trebuie îndeplinite pentru a deveni muzeu.

În primul rând, acordarea titulaturii este dată prin Hotărâre de Guvern, inițiată de Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor.

Avizul instituției de final este indispensabil pentru înființarea unui muzeu sau a unei colecții publice, după caz. De asemenea, acreditarea muzeelor și a colecțiilor publice se aprobă, la propunerea Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, prin ordin al ministrului culturii.

În urma solicitării trimise prin email către CS Dinamo, răspunsul, trimis în decurs de o săptămână, a fost următorul:

Ca urmare a solicitării dumneavoastră adresată prin email Clubului Sportiv Dinamo București, înregistrată cu nr. 4618170 din 14.03.2022, în temeiul art. 7 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, vă comunicam următoarele:

Obiectivul la care faceți referire este o „Sală de trofee”, care este utilizată doar în cadrul unor evenimente speciale. Neavând calitatea de muzeu, în sensul legii, nu se află în circuitul public. În România, cadrul legal în vigoare în domeniul obținerii avizului prealabil de funcționare și a acreditării muzeelor și colecțiilor publice este dat de Legea nr. 311 din 3 iulie 2003 (*republicată*) a muzeelor și colecțiilor publice, publicată în Monitorul oficial nr. 207 din 24 martie 2014.

Oportunitatea deschiderii unui muzeu în cadrul viitorului stadion de fotbal va fi analizată la momentul respectiv.

Cu stimă,

Ionuț Popa”

În concluzie, răspunsul primit din partea celor de la CS Dinamo este în contradicție cu ceea ce s-a anunțat în momentul în care a fost inaugurată prezenta sală de trofee, în 2014.

Mai mult, a existat și o plăcuță pe care scria „Noul Muzeu Dinamo”, dar care a dispărut când cei din conducere au realizat că nu poate să fie introdus drept muzeu în circuit.

Paradoxul stadionului „Steaua” – una dintre cele mai frumoase arene ale anului 2021, dar cu săli goale pe interior

Clubul Sportiv al Armatei Steaua, prin proiectul dedicat EURO 2020, a beneficiat, în 2021, de deschiderea unei noi arene, cu aproximativ 30.000 de locuri, pe locul celei vechi, inaugurate în 1974.

Frumusețea acestuia, precum și arhitectura, l-au făcut să fie nominalizat la premiul de „Cel mai frumos stadion din 2021”, alături de arene din Turcia, Statele Unite ale Americii sau Qatar.

Echipa națională și-a disputat mai multe partide aici în 2021, unul decisiv pentru calificarea la barajul pentru Cupa Mondială de la sfârșitul lui 2022.

De asemenea, arena din cartierul Ghencea a găzduit și prima partidă din acest an a „tricolorilor”, înfrângerea la limită cu Grecia, marcată de debutul lui Edi Iordănescu pe banca tehnică.

Se adaugă și meciuri de Liga a 2-a disputate de Steaua, formație fără drept de promovare, prezentă în play-off și care, în ultima zi care a permis acest lucru, și-a depus dosarul de licență pentru Liga 1.

În stadion, pe lângă arhitectura modernă, există și spații/săli dedicate anumitor momente din istoria clubului stelist.

De exemplu, „Sala Sevilla” a fost gazda evenimentului „35 de ani de la câștigarea Supercupei Europei”, unde foștii eroi de la Monte Carlo (Gabi Balint, Victor Pițurcă, dar și alții), din februarie 1987, au fost prezenți și recompensați pentru această performanță.

„Muzeul Steaua” – dar unde este muzeul?!

Pe partea dinspre șosea, unde eternul tramvai 41 trece paralel cu stadionul, există o sală numită „Muzeul Steaua” dar care este plină de praf, fără nimic în interior.

În lunile apropiate de finalizarea stadionului în sine, s-au scris multe lucruri și despre muzeul „militarilor”, însă totul a rămas la stadiul de proiect.

Nimic nu s-a mai auzit sau făcut în interior. Pe 7 iulie 2021, stadionul a fost inaugurat într-o partidă amicală simbolică, contra celor de la OFK Beograd, adversarii de la inaugurarea vechiului stadion din cartierul Ghencea, la 9 aprilie 1974.

Răspunsul primit din partea CSA Steaua

În urma solicitării făcute de Playsport.ro, prin intermediul email-ului, la data de 14 martie 2022, Clubul Sportiv al Armatei a răspuns în ultima zi permisă, conform legii, semnelor de întrebare pe care le-a ridicat reporterul din cadrul redacției,  în contrast cu răspunsul din partea clubului MAI-ului, venit într-o săptămână.

„Urmare la solicitarea dumneavoastră adresată Clubului Sportiv al Armatei „Steaua”, vă informăm următoarele:

1. Există un plan pentru crearea unui muzeu al Stelei?

Încă de la proiectarea stadionului „Steaua”, s-a avut în vedere realizarea unui muzeu al Clubului Sportiv al Armatei „Steaua”, în incinta acestuia. Spaţiul destinat amenajării muzeului a fost prevăzut de către constructor, el având o suprafaţă de aproximativ 1300 de metri pătraţi, fiind situat sub Peluza Nord.

2. Dacă da, când este proiectată realizarea acestuia?

Imediat după recepţionarea stadionului, eforturile clubului au fost canalizate către operaţionalizarea acestuia, în perspectiva organizării de competiţii sportive – Baza de antrenament pentru EURO 2020, Campionatul de fotbal Liga a-IIa.

Crearea muzeului Clubului Sportiv al Armatei „Steaua” este prevăzută a se desfăşura în perioada 2022-2023, în funcţie de resursele financiare avute la dispoziţie.

3. S-a făcut vreun demers în acest sens?

Până la această dată au fost evaluate mai multe variante de proiecte pentru realizarea muzeului, ne-am documentat privind modul de organizare al altor facilităţi expoziţionale cu specific sportiv, au fost făcute simulări de costuri pentru variantele propuse.  

4. Care sunt stadiile proiectului?

Procesul de creare a Muzeului Clubului Sportiv al Armatei „Steaua” din incinta noului stadion a fost demarat, în anul 2022, fiind prevăzute fonduri pentru amenajarea unei prime părţi din acesta.

5. De ce un astfel de club nu are încă deschis un muzeu dedicat celor mai mari realizări sportive?

Prioritatea zero pentru Clubul Sportiv al Armatei „Steaua” în ceea ce priveşte stadionul a fost operaţionalizarea acestuia în vederea găzduirii de evenimente sportive.

Stadionul „Steaua” este, prin construcție, un complex sportiv, având pe lângă terenul de fotbal/rugby, 8 săli de antrenament, un mini-hotel, spații administrative, dotarea și asigurarea funcționalității acestora fiind prioritară.

Cu siguranță, în perioada următoare, ne vom îndrepta atenția și către amenajarea muzeului, pe care îl dorim să fie un spațiu care să se ridice la standardele istoriei și tradiției de 75 de ani a Clubului Sportiv al Armatei „Steaua”.”

În București există deja un muzeu dedicat sportului iar, la vară, se va deschide unul exclusiv pentru fotbal

CS Dinamo și CSA Steaua, cele mai titrate cluburi sportive din istoria fotbalului românesc, nu au in muzeu dedicat celor mai de preț trofee din istoria de peste 70 de ani a fiecăruia.

Totuși, pentru pasionații sportului, există deja un muzeu în Capitală, în interiorul stadionului „Arcul de Triumf”. Este vorba despre „Muzeul Sportului România”, deschis publicului de luni până vineri, în intervalul 10.00-17.00. De asemenea, intrarea este gratuită.

„Muzeul Sportului” a fost înființat în anul 1970 și amplasat, inițial, în spațiul rezervat tribunei oficiale a fostului stadion „23 August” din Capitală. În 1981, în condițiile organizării de către țara noastră a Jocurilor Mondiale Universitare, muzeul a fost dezafectat pe motiv că amplasarea sa era incompatibilă cu protocolul de grad zero impus în zona tribunei oficiale.

Funcționarea a fost reluată în 1994, iar, din 2011, acesta a fost relocat în noul sediu al Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR), aproape de Arcul de Triumf.

Mai mult, în vara lui 2022, în Centrul Vechi al Capitalei va exista un muzeu dedicat fotbalului, primul din țară.

Numele pe care îl va purta va fi Football Museum, urmând să găzduiască colecții locale și internaționale, atât permanente, cât și temporare, cu valoroase obiecte de patrimoniu.

Ne dorim să colaborăm cu toate instituțiile locale și internaționale interesate de proiect pentru a susține conservarea și punerea în valoare a acestor obiecte de patrimoniu, oferind, în același timp, o experiență la nivel european vizitatorilor români și străini. Din acest punct de vedere, considerăm proiectul oportun atât pentru fotbalul românesc, cât şi pentru potenţialul turistic al Capitalei.” a declarat Romeo Bănică, Directorul Executiv al Football Museum Bucharest

Inaugurarea este programată pentru vara acestui an, iar fondatorii se aşteaptă la un trafic de aproximativ 100.000 de vizitatori în primele 12 luni de la deschidere, atât români, cât şi străini. Costurile de amenajare şi deschidere se ridică la 1.200.000 EUR din finanţare exclusiv privată.

Deși încă nu este deschis, muzeul deja beneficiază de o pagină de Facebook și un site oficial.

Răzvan Burleanu a promis un muzeu al fotbalului românesc, dar acesta va fi deschis de doi foști angajați ai FRF

În 2014, în programul pe care-l prezenta Răzvan Burleanu pentru candidatură, actualul președinte a promis deschiderea unui muzeu al fotbalului românesc. De atunci, au trecut nu mai puțin de 8 ani și două mandate. Nu s-a făcut niciun demers în acest sens.

Mai mult, nu cu foarte mult timp în urmă, Răzvan Burleanu a câștigat, într-o „cursă” în care a candidat doar el, un nou mandat la șefia Federației Române de Fotbal.

Între timp, actualul președinte se pare că a uitat de una dintre promisiunile pe care le-a făcut la început. De acest demers, al unui muzeu pentru fotbalul românesc, s-au apucat doi foști angajați ai FRF.

Romeo Bănică, Director Executiv al Football Museum Bucharest, a ocupat postul de manager al departamentului de marketing, pe când Bogdan Popescu, cel de-al doilea fondator, a făcut parte din staff-ul lui Burleanu, ocupând rolul de director de marketing.

Palmares CS Dinamo și CSA Steaua

În contextul în care marile echipe ale Europei includ muzeele în strategia de marketing și obțin fonduri importante, cele mai mari două cluburi sportive din țară, deși au ce expune, nu dispun de un muzeu.

Cluburi polisportive, conform celor două site-uri oficale ale CS Dinamo și CSA Steaua, palmaresul în ceea ce privește medaliile europene, mondiale sau olimpice, până în 2020, arată în felul următor:

CS Dinamo – 131 de medalii olimpice, 1163 de medalii obținute la Campionatele Europene și 1621 la Campionatele Europene. Mai există alte 4000 de medalii la diverse competiții naționale sau balcanice, juniori sau seniori.

CSA Steaua – 101 de medalii olimpice, 693 de medalii obținute la Campionatele Mondiale și 1268 de medalii obținute la Campionatele Europene. Se adaugă peste 3000 de medalii obținute la competiții naționale sau balcanice, juniori sau seniori.

Vizavi de sporturile colective cele mai urmărite în țară: handbal, baschet, polo, hochei, rugby, volei masculin și fotbal, fostele cluburi departamentale sunt în top, într-un clasament all-time. Totuși, la multe discipline sportive, după Revoluție, atât Steaua, cât și Dinamo au fost depășite.

Dinamo are 18 titluri naționale la fotbal (locul 2 – ultimul în 2007), 17 la handbal (locul 2 – ultimul în 2021), unde se adaugă și o Ligă a Campionilor câștigată în 1965, 7 la hochei pe gheață (locul 3 – ultimul în 1981),  32 la polo (locul 1 – ultimul în 2000), 22 la baschet (locul 1 – ultimul în 2003), 18 la volei masculin (locul 1 – ultimul în 1995) și 16 la rugby (locul 2 – ultimul în 2008).

Singura secție care se mai bate la trofee naționale este cea de handbal, unde „câinii” sunt campionii en-titre și sunt în pole-position să obțină un nou trofeu național pentru stagiunea 2021-2022. De asemenea, în ultimii ani, „dulăii” au reprezentat cu brio România în Liga Campionilor, unde s-au luptat, de la egal la egal, cu coloși precum Paris Saint-Germain, Viva Kielce, FC Barcelona, Veszprem și altele.

În cealaltă parte a Bucureștiului, „militarii” au 20 de campionate la fotbal (locul 1 – ultimul în 1998), 28 la handbal (locul 1 – ultimul în 2008), 21 la baschet (locul 2 – ultimul în 1991), 17 la polo (locul 2 – ultimul în 2021), 24 la rugby (locul 1 – ultimul în 2006) și 40 la hochei (locul 1 – ultimul în 2006).

Asemeni rivalilor din „Ștefan cel Mare”, ultimele reușite au venit cu mulți ani în urmă, la majoritatea disciplinelor sportive.

La fotbal, unde Steaua a câștigat și Cupa Campionilor Europeni în 1986 și Supercupa Europei în 1987, clubul se află în Liga a 2-a, fără drept de promovare.

Singura disciplină colectivă unde Steaua se bate în top este cea de polo masculin, acolo unde „militarii” au un avans de peste 20 de puncte față de locul secund. De asemenea, la rugby, formația din Ghencea luptă an de an pentru un finish pe podium, dar fără a cuceri medaliile de aur din 2006.