Începe fotbalul nostru, bătrânilor!

Joi începe, cu Dinamo în fruntea etapei, noul sezon din Liga 2. După mulți ani, simt iarăși zgura amestecată cu sânge în genunchi la fotbalul copilăriei în miez de vară. Și mirosul întretăiat de semințe prăjite, tuș de ziar și fericire. 

Auziți? Sigur auziți! Etapa la radio, caterinca din galeria stadionului de provincie, bunicii care te strigă să vii la masă fără să știe că fotbalul singur ne hrănește toate generația. Și încă cum, că rămâne energie destulă să căutăm disperați prin alte cartiere abțibildurile lipsă pentru albumul World Cup ’94. Și să creștem bătrâni.

Ce avem de atunci

Ca toate nostalgiile Pământului, nici asta nu are vreo logică. Pentru că Liga 2 de acum ți-aduce în fior jumătate din prima ligă a anilor ‘90 și jumătate din Divizia B de pe vremuri. 

Avem Oțelul Galați, fumul roș-albastru al unei sidexplozii din carnea noastră care n-avea cearcăn. Baia Mare, exotică și captivantă pentru sudiștii care abia înțelegeam atunci, la Dunăre, că suntem sudiști. Au venit amândouă acum din cenușa anilor din urmă, să ne scuture cumva și pe noi de urmele focului ce-a mistuit adolescența ca pe-un ogor la nunta de toamnă.

Derby cu semne de întrebare pentru FCSB! Analiza lui Cosmescu scoate la iveală lucruri importante:…

Cine va arbitra derby-ul FCSB – Dinamo. Anunțul oficial

Dinamo. Dinamo e aici. Steaua. Și ea. Ce ne mai împărțeam pe “echipe de străzi” ca să liniștim măcar câteva orele orgoliul nostru cu Dinamo și Steaua! Cele două Poli. O Timișoară în lacrimă violet și un Iași în tricoul senin, de-o parte și cealaltă a hărții la care ne scotea profesoara să arătăm vecinii României. Dejul cel de-o sută de ani care era și-atunci prin “B”, împreună cu Buzăul pe care îl pizmuiam din pricină de invidie locală…

Brașovul? Brașovul e aici. “Ce culori poate să aibă echipa asta!”, ce vrajă negru cu galben pe tricourile abia zărite prin ploaie la adăpost de munte… Stăteam pe bordură în pântecul nopților insuportabile de august și chibițam cu stelele-judecători…

Nu mă interesează formele de organizare ale cluburilor, azi versus ieri. Ce forme de organizare erau pe când ne puteam îndrăgosti?

Ce ni se pare că avem și ce e nou

V-am spus că nostalgia n-are logică, dreptate ori adevăr. De-aceea parcă în Progresul Spartac de-acum am vrea să găsim din rămășițele Progesului-Național. Nici nu contează dacă reușim, ce dor ne-a fost de căutare și de setea asta… 

Se mută prin Ilfov și se schimbă Unirea Constanța? Noi tot ca pe un Portul o vom simți, incorect și stăruitor. Bătrâni fiind deja, tot ce se întâmplă acum traducem prin ce-am cunoscut cândva. Mai știți când râdeam de părinți că îi compară pe toți actorii cu Alain Delon și Mireille Mathieu?

Miercurea Ciuc e nouă și e bine că este, cu academia ei admirabilă. Slobozia, revelația lui Mihalcea trecută acum la etapa Enache. Târgu-Jiu în hainele noi ale unui Viitorul Pandurii. Și Slatina, ca să fie Oltenia fără de care nu se poate în nicio poveste din fotbal… 

Avem contrastele, căci a renăscut Ripensia, candoare și blazon de dincolo de vârste, dar și încrâncenarea frumoasă a Dumbrăviței și Șelimbărului, oscilațiile Chiajnei și Metaloglobusului. În loc, poate, de Mizil și Câmpina, Rocar sau Faur, din curcubeul anilor când ne era totul iertat.

Ce nu mai este. Și ce nu este.

Nu mai sunt fotbaliștii de-atunci. La propriu. S-au mutat eroii. Unii tocmai în antrenorii Ligii 2 care începe săptămâna asta. Alții, prin alte zări, departe de fotbal. Și, pentru că în vremea noastră de aur eram infailibili și fără teamă, tot ce credem legat de acel timp e fără greșeală: așadar, nu mai sunt fotbaliștii de-atunci nici la figurat.

Nu mai avem nici fotbalul de-atunci, al lumii mari, așa cum știam să îl împrumutăm și să-l facem al nostru. S-a schimbat cu vâltoarea a trei decenii, trei decenii și mai bine, poate. E o industrie, cu Joaquin vedetă pe tik-tok, cu FIFA 23 cross-play, cu toate ce mai sunt.

Nu mai avem tribunele și galeriile, farmecul și mulțimile nu mai sunt. Ceahlăul, Bistrița, Sportul Studențesc, Electroputere și Ceahlăul lipsesc. Nu mai spunem de Jiul, Corvinul, Metrom, ICIM și Tractorul, Reșița, Brăila, Bacău… Precum la aniversarea absolvirii liceului, unii nu vin la strigarea catalogului de azi pentru că nu mai sunt deloc. Iar alții, pentru că pâlpâie departe, prin Liga 3 sau mai jos.

Începe joi această Liga 2. Fără VAR, fără fibră optică. Singurul var e în amintirile noastre de bătrâni. Când o intrare prin alunecare fix pe linia de tușă ridica în aerul Bărăganului mistic al prunciei o pulbere grea de var adevărat. 

Iar singura legătură cu fibra optică rămân ochii noștri. Ochii nu îmbătrânesc. Plâng, văd sau se închid.

Doar AȘA nu vei fi dat afara de la locul de muncă! Asta te scapă...

Anunț oficial de la PPC România. Cât vor plăti clienții acum pentru energia electrică