ANALIZĂ. Unde ne sunt tricolorii? Din Valea Mărului la Survivor România, când alții ascultă imnul Ligii Campionilor!

Gabriel Berceanu / 24.10.2021, 13:39
ANALIZĂ. Unde ne sunt tricolorii? Din Valea Mărului la Survivor România, când alții ascultă imnul Ligii Campionilor!

Când vine vorba de echipa națională a ultimelor campanii, un subiect fierbinte este foarte rar adus în discuție. Tema este amplă și perspectivele sunt complexe, pe cât de simplă e realitatea de la care pleacă totul. Practic, naționala nu reprezintă o generație de maturitate sportivă și nici măcar o generație.

Adică nu avem jucători crescuți împreună sau care să fi jucat fie și ulterior suficient timp împreună, implicit de vârstă apropiată. Lipsește un nucleu esențial de fotbaliști în jurul vârstei de 28 de ani, maturitatea în fotbal, după cum se spune.

La acțiunea tricolorilor din septembrie, din tot lotul României, doar Stanciu și Toșca erau în jurul acestei vârste. În octombrie s-au alăturat Bancu și Albu. Atât! În rest, câteva nume peste 30 de ani, Chiricheș, Niță ori Maxim. Și restul cu 25 de ani împliniți sau mult mai tineri! Practic, un vid tocmai în jurul vârstei de performanță pe care o așteptăm cu toții. De ce?

O generație pierdută

Absența fotbaliștilor născuți în 1992-1993 trebuie căutată în timp. În 2011, România găzduia Campionatul European Under 19, turneul final al competiției. Dedicat tocmai jucătorilor născuți în 1992 sau mai tineri!

Așadar, naționala noastră era calificată din oficiu pentru Europeanul pe care îl organiza cu stadioanele din Buftea, Mogoșoaia, Chiajna și Berceni. Veneau să joace la noi, prin circutul calificărilor, Belgia, Cehia, Grecia, Irlanda, Serbia, Spania și Turcia.

Tricolorii pregătiți de Lucian Burchel, actualul director al Școlii Federale de Antrenori, au fost repartizați într-o grupă relativ accesibilă la prima vedere, cu Irlanda, Grecia și Cehia. Se calificau în semifinale primele două clasate, dar noi am terminat pe ultimul loc după 1-3 cu cehii, 0-1 cu grecii și 0-0 cu irlandezii. Trofeul avea să fie adjudecat de Spania. Previzibil, cumva.

Stanciu și restul Europei

Ce era greu de prevăzut însă și ne întoarce la tema noastră fierbinte este parcursul ulterior al jucătorilor de la acel turneu. Iată cifrele raportat la zi, care ne dau o măsură a realității dure:

  • 108 fotbaliști născuți în 1992 sau mai tineri au participat la turneul final (18 per echipă)
  • 43 dintre ei, adică aproape 40% din participanți, valorează astăzi minimum 1 milion de euro pe transfermarkt.de
  • Între cei 43 este un singur român, Nicolae Stanciu (7 milioane euro).

Nu au fost selectați cei mai buni 18 jucători români U19 pentru acel turneu final? Dacă ar fi fost corect în totalitate, atunci am fi avut astăzi totuși fotbaliști în jurul vârstei de 28 de ani la nivel înalt, care ar fi ajuns să facă performanță indiferent de selecționarea pentru acel turneu.

Este absența unei generații de mare valoare a acelor ani cauza acestui vid tricolor din prezent și din ultimele campanii? Foarte probabil. Pentru că la vârsta de 18-19 ani în 2011 fiind, acei jucători s-au format fotbalistic în intervalul de timp de la finalul anilor ’90 până spre anii 2010, fără competiții dedicate și de calitate, fără investiții reale în fotbalul juvenil.

Sub Cehia, Grecia și Serbia

Lista fotbaliștilor de la EURO U19 din 2011 cu cote de piață uluitoare azi este deschisă de Morata (Spania/Juventus), Dani Carvajal (Spania/Real Madrid), T. Hazard (Belgia/Dortmund) sau Doherty (Irlanda/Tottenham). Sunt nume din campionatele de top ale prezentului, jucători de Liga Campionilor mulți, care la majorat jucau fotbal la Chiajna și Berceni.

Dar dincolo de starurile fotbalului vest-european, unde cotele de piață și traiectoria pot fi justificate parțial și de proveniența fotbaliștilor, o dimensiune mai apropiată de România ne completează tabloul.

Cehia are 5 jucători de minimum 1 milion de euro, Serbia are 6, iar Grecia se poate lăuda cu 4 din acea generație! Lângă Kaderabek (Hoffenheim), Fortounis (Olympiakos), Bakasetas (Trabzonspor), Brasanac (Osasuna) sau Koubek (Augsburg) noi îl putem pune doar pe Nicolae Stanciu!

Ok, dar unde sunt ceilalți 17 din lotul de 18 al celor mai buni români Under 19 din 2011? Cei care azi trebuiau să îmbrace, teoretic, tricoul naționalei mari, la 28 de ani?

Unde suntem? Amatori în Scoția și Germania sau dispăruți!

Lotul României de 18 poate fi împărțit în trei mari categorii funcție de parcursul jucătorilor până azi. Trei categorii ale amărăciunii, în marea lor majoritate!

Prima dintre ele: jucători la nivel de amatori, în Liga 3 din România sau de care nu se mai știe nimic în fotbal!

Spre exemplu, portarul Radu Chiriță, legitimat la Râmnicu Vâlcea în 2011, activa ultima oară la nivel de amatori în Scoția, pentru FC Maud.

Mijlocașul Walleth, cândva la Ingolstadt, a îmbrăcat ultima oară tricoul celor de la FC Toging, liga a șasea din Germania!
În Liga 3 de la noi îi avem pe Murgoci (Oțelul Galați, azi Avântul Valea Mărului) și Avrămia (de la Poli Iași la Șomuz Fălticeni). În vreme ce despre Remeș sau Amet nu se mai știe aproape nimic în fotbal.

Sebastian Chitoșcă e poate cel mai în vogă! Dar pentru Survivor România, nu pentru performanțele din teren!

Un tablou al deznădejdii

În a doua categorie regăsim fotbaliști de azi ai Ligii 2. Sunt Cârstocea de la Buzău, Gugu de la U Cluj, Serediuc de la Poli Iași și Năstăsie de la Hermannstadt. Toți foste mari promisiuni la Viitorul, Craiova ori Steaua. Acum, cu cote de piață sub 250.000 de euro.

Iar în a treia categorie, fotbaliști care bifează primul eșalon în România și Ungaria, dar foarte departe de circuitul naționalei. Adică Mihai Roman, legitimat la Craiova dar cu probleme medicale importante, Brănescu legitimat la Farul, Fl. Ilie la UTA și Gavra la Clinceni. Plus Peteleu, în lotul celor de la Kisvarda. Toți cu cote de piață de maximum 350.000 de euro!

Excepțiile sunt Nicolae Stanciu, despre care am amintit, plus Romario Benzar, cu meciuri pentru România și legitimat la Lecce, cotă de piață 800.000 de euro, dar care nu prinde lotul italienilor.