Destăinurile emoționante ale fiului lui Didi Prodan, la patru ani de la moartea tatălui său: „Tata iubea acel moment!”

Atunci când vorbim despre fotbal, spunem, fără doar și poate, pasiune, îndârjire, patriotism. Cuvinte mari, pe măsura personalității regretatului Daniel Prodan. Este greu să încerci să caracterizezi un asemenea fotbalist! Poate pentru că altul ca el nici nu a mai existat.  N-a avut eleganța lui Belodedici, nici sclipirea lui Gică Hagi, ori seriozitatea lui Dorinel Munteanu. În schimb, a avut suflet! Un suflet atât de mare, încât atunci când îmbrăca tricoul naționalei aveai senzația că este gata în orice clipă să își dea viața pe teren. Pare un clișeu, dar în cazul său este un adevăr indubitabil. Astăzi, în preajma Crăciunului, ne-am dorit să îl comemorăm așa cum se cuvine pe cel poreclit “Tătuca”.  Și cine ar putea vorbi cu mai multă dragoste despre Didi dacă nu fiul său? L-am rugat pe Răzvan să ne acorde un interviu, iar el a acceptat bucuros. Ne-am dat întâlnire la redacția playsport și mare ne-a fost uimirea atunci când l-am revăzut. Adolescentul timid de acum patru ani s-a transformat într-un bărbat sigur pe el, dar poate puțin prea matur pentru vârsta sa.

Avea numai 17 ani atunci când tatăl i s-a stins în brațe, iar viața lui a căpătat o altă dimensiune de atunci. A devenit, fără să vrea, bărbatul în casă, iar personalitatea puternică a lui Didi Prodan este o calitate pe care, cu siguranță, a moștenit-o și Răzvan. Nu este nevoie de prea multă conversație pentru a-ți da seama că își admiră și iubește tatăl cu o forță de-a dreptul copleșitoare. Am putea așterne aici zeci de rânduri despre emoția pe care am resimțit-o în timpul interviului, dar preferăm să vă lăsăm să îl citiți.

 Colaborare întreruptă brusc cu CSA Steaua

Răzvan, ai moștenit, printre altele, talentul fotbalistic al tatălui tău. Care crezi că este cea mai mare calitate a ta din acest punct de vedere?

Spiritul patriot și dorința de a da totul pe teren. Aș mai adăuga forța fizică și inteligența în joc.

Ai jucat la Steaua, apoi povestea s-a terminat fulgerător. Ce s-a întâmplat acolo? A fost decizia ta?

Nu, nu a fost decizia mea, s-a întâmplat, asta este. Nu am fost tratat cum trebuie, dar nu vreau să intru în amănunte pentru că nu vreau să creez polemici.

Să înțeleg că nu i-ai trântit ușa Stelei, ai închis-o cu eleganță.

Nu am închis-o niciodată, din contră, este cât se poate de deschisă și aștept oferte de la ei, dacă sunt dispuși și interesați.

Vorbeam mai devreme despre parcursul pe care vrei să îl urmezi, acela de a juca fotbal la cel mai înalt nivel. Care crezi că trebuie să fie prima etapă pentru tine?

Mi-aș dori să joc la o echipă din Liga I sau Liga a II-a. Voi face tot ceea ce îmi stă în putință și pentru a ajunge la echipa națională. Îmi doresc enorm să simt emoția din momentele în care se cântă imnul României. Tata iubea acel moment, sunt sigur că și îl voi iubi la fel de mult.

Vrea să-și întreacă tatăl

Îți dorești să mergi pe urmele tatălui tău? Să joci unde a jucat și el?

Îmi doresc din tot sufletul să îl întrec. Am să fac tot ceea ce îmi stă în putere pentru asta. Știu că de acolo de unde este își dorește asta pentru mine, să îmi îndeplinesc acest vis.

Crezi că ți-ai fi ales această meserie dacă tatăl tău nu ar fi fost fotbalist?

Nu știu ce să spun, chiar nu știu. Eu nu mi-am dorit niciodată să fiu altceva. Dintotdeauna am simtit că voi ajunge fotbalist. La noi în familie avem acest sport în sânge, iar drumul nostru este predestinat.

Cunoaștem, cu toții, episodul tulburător prin care ai trecut în 2016. S-a închis rana?

Rana nu cred că se va închide niciodată, pentru mine va rămâne deschisă mereu. Însă trebuie să învățăm să trăim cu această durere și să mergem mai departe. E o durere creuntă. Nu cred că am să scap vreodată de ea. Nu este zi de la Dumnezeu să nu mă gândesc la tata, să nu vorbesc cu tata, el este mereu prezent alături de mine. Mama mereu îmi spune că semăn mult cu el.

Cât de des auzi povești despre și cu tatăl tău?

În fiecare zi. Toți cei care l-au cunoscut pe tata îmi povestesc despre el câte ceva, câte o poantă de-a lui. Ce-i drept, era o plăcere să îl asculți. Toți îmi spun, însă, același lucru: că iubea fotbalul enorm și că era un profesionist desăvârșit

Diferențe între tată și fiu

Care sunt cele mai noi amintiri care-ți apar atunci când te gândești la Daniel Prodan, fotbalistul?

Campionatul Mondial din 1994’. În perioada aceasta a pandemiei s-au redifuzat meciurile și ne-am strâns toată familia acasă și le-am revăzut, a fost obligatoriu să le vedem pe toate.

Tatăl tău a fost un lider atât pe teren, cât și înafara lui. I-am moștenit această calitate? Ai preluat frâiele familiei tale?

Încerc pe cât posibil, dar este destul de dificil pentru că eu și tatăl meu suntem foarte diferiți. Tata era o fire mai dezinvoltă, eu sunt mai retras. Sunt genul care stă, analizează și de abia mai apoi acționează.

Cât de greu este să fii copil de fost mare fotbalist? Vedem cazurile lui Ianis Hagi, Răzvan Lucescu? Există această presiune a numelui?

Din punctul meu de vedere nu există nicio greutate, nicio presiune, ci doar o motivație mare în plus. Atât Ianis Hagi, cât și eu, avem șansa să ne întrecem părinții.Nu știm dacă o să reușim și nici nu este foarte important. Ce contează cel mai mult este ca la sfârșit să fim conștienți și împăcați că am dat totul, absolut tot ceea ce aveam mai bun. Dacă nu ajungem să îi întrecem ca valoare înseamnă că pur și simplu nu suntem la fel de buni ca ei și trebuie să ne asumăm și să acceptăm acest lucru.

Dar ai resimțit această presiune din partea tatălui tău?

Nu, niciodată. Eu i-am spus că vreau să mă fac fotbalist, nu a fost ideea lui. El doar m-a sprijinit necondiționat. Este adevărat, îmi spunea mereu să nu fiu superficial, să-mi iau meseria în serios, să dau totul pe teren, indiferent că e un antrenament sau un meci oficial. Să fiu disciplinat. Venea mereu la antrenamente și mă mai certa dacă mă vedea lipsit de vitalitate. Dar era mândru și își dorea mult să reușesc. Însă niciodată nu m-am simțit presat sau condiționat de tata. M-a lăsat să aleg.

Cele mai dragi amintiri cu Didi: Închid ochii și mă văd acolo

Spune-mi, te rog, ceva despre tine și tatăl tău de care tu ești convins că nu vei uita niciodată, nici peste 50 de ani. Ceva ce le vei povesti și copiilor tăi.

Cele patru finale de Champions League la care am fost împreună. Tata mă lua peste tot cu el. Aveam zece ani când am văzut prima finală, dintre Inter si Bayern, când a câștigat Chivu. Deși eram mic, mi s-a părut pur și simplu fascinant. Închid ochii și mă văd, din nou, acolo,  cu el, chiar dacă a trecut atâta timp.

Am să fac o paralelă acum și am să amintesc de golul ciudat înscris de Cristi Chivu la Campionatul European contra Angliei. A spus, atunci, că a simțit că tatăl său a pus mingea cu mâna acolo. Ai avut vreodata acest sentiment?

Sincer, da. Când a venit pandemia și s-a amânat Olimpiada am simțit că el a făcut asta, că e mâna și voința lui acolo.

De ce spui asta?

Am simțit că a vrut să îmi dea mai mult timp să mă pregătesc ca să ajung și eu anul viitor la aceste competiții. Să am eu ceva în plus față de el, de cariera lui.

Știu că mai ai o soră cu care ai o relație deosebită. Ești un frate exigent?

Nu știu dacă sunt neapărat exigent, dar dacă este nevoie să o pun la punct, o mai pun și la punct.

Alt Crăciun fără tata!

Mâine este Crăciunul. Ce amintire importantă te leagă de tatăl tău?

În fiecare an, de Crăciun, mergeam la Satu Mare. Acolo veneau toate rudele, ne strângeam toată familia. Era totul atât de frumos. Nu ne plictiseam niciodată. Acum voi petrece alături de mama și sora mea.

Acum, pe final de interviu, am să îți dau câteva nume, iar tu trebuie să imi spui ce cuvinte îți vin prima dată în minte.

Didi Prodan: Patriot, Mândru, Leu

Gică Hagi: Idol, Geniu, Legendă

Naționala de Fotbal a României: Dăruire, Istorie, Tinerețe

Mihai Neșu: idol, Puternic, Inteligent

Finala Cupa Campionilor Europeni, Steaua-Barcelona: Vis, fericire, Repetabil

Galeria Stelei: Unici, Fanatici, Îndârjiți

De ce pleacă Dani Oțil de la Neatza: ”E prima dată în 15 ani când...”

IREAL! Suma uriașă pe care a primit-o Antonia de la o casă de pariuri! Unii...

Tu peste zece ani: Idol, Fericit, Îndeplinit