EXCLUSIV. Benny Adegbuyi, obligat să renunțe la steagul României. Dezvăluire uluitoare făcută de „killer-ul” lui Badr Hari

Gabriel Eșanu 26.12.2020, 14:21
EXCLUSIV. Benny Adegbuyi, obligat să renunțe la steagul României. Dezvăluire uluitoare făcută de „killer-ul” lui Badr Hari

Benny Adegbuyi este omul momentului în sportul românesc, după victoria de senzație în fața lui Badr Hari. Cu mamă româncă și tată nigerian, Benny a purtat cu mândrie tricolorul după fiecare victorie. Cu o singură excepție, dezvăluită într-un interviu acordat exclusiv pentru Playsport. S-a întâmplat la o gală K1 în Japonia, când organizatorii i-au transmis că ar fi mai bine să reprezinte Nigeria… pentru că erau prea mulți români în competiție. Benny nu uită de tata tatălui său, pe care o poartă de asemenea în suflet, dar spune că se simte mai mult român.

În interviul acordat pentru Playsport, Benny a abordat și problema rasismului în România. A vorbit despre cazul Colțescu și și-a amintit despre cum petrecea în timpul sărbătorilor de iarnă.

„Nu mă mai interesează vacanțele! Sunt bucuros că pot fi alături de familie”

Salut, Benny! Sărbători fericite! Şi felicitări pentru victoria contra lui Badr Hari! Mulţi au văzut-o ca pe un miracol.

Mulțumesc mult! Într-adevăr, sunt fericite. Am o familie frumoasă, iar asta e tot ce contează până la urmă. Un miracol? Poate pentru unii. Eu și echipa mea am crezut de la început în acest succes și ne-am pregătit ca atare. A meritat să așteptăm aproape 8 luni pentru acest meci. Am pregătit totul minuțios, de la nutriție și până la tactică, iar cine știe kickboxing, a văzut asta în timpul meciului. Hari este puternic, iar o greșeală te poate pune la podea. Am greșit o singură dată când am făcut pasul înapoi.

Cum vei petrece de Crăciun şi de Anul Nou?

În aceste zile am stat acasă, alături de soția și fiul meu. După atâtea luni fără ei, acum vreau să recuperez un pic. E posibil ca de Anul Nou să plecăm pe undeva, dar nu mi-am făcut planuri pentru că, așa cum spuneam, nu mă mai interesează vacanțele, sunt bucuros că pot fi alături de ei și asta înseamnă totul.

Care sunt cele mai frumoase amintiri pe care le ai din perioada Sărbătorilor de Iarnă?

Clar, cele când îl așteptam nerăbdător pe Moș Crăciun. Uneori, adormeam lângă brad, așteptându-l, dar pe atunci nu era ca acum. Le găseai doar dimineață sub brad, nu bătea Moșu’ la ușă (n.r. Râde). Tot timpul eram curios dacă voi primi ce îi scriam.

Mergeai cu colindul?

Da, ca orice copil. Mergeam în special cu colegii de clasă. Nu conta dacă era zăpada de un metru sau ploua cu găleata afară. Noi eram pregătiți să înfruntăm orice vreme. Sunt amintiri frumoase.

Strategia pe care i-a propus-o antrenorul pentru repriza magică din meciul cu Badr: „Aștepți 30 de secunde, apoi începi atacul”

Pierdusei primele două runde (cel puțin discutabil în cazul primeia), iar în repriza a treia aveai nevoie de un KO. Simțeai că este posibil?

În pauza dinaintea reprizei a treia antrenorul mi-a spus că am răbdare 30 de secunde, apoi să încep atacul pentru a recupera. Atunci am știut că e momentul meu și trebuie să forțez. Acea combinație de KO am pregătit-o de multe ori la antrenament. Am știut mereu că pot învinge, nu a contat că am în față o legendă a acestui sport.

Pe de altă parte, Badr a dat senzația că nu își imagina că poate fi făcut KO. A fost un avantaj pentru tine?

Știu că a spus că e în cea mai bună formă a lui și poate că m-a subestimat, spunând că meciul cu mine va fi doar ca o plimbare în parc. Poate nu a crezut tot ce a spus, dar știu că eu de fiecare dată când sunt în poziția de underdog sunt mult mai motivat.

În victoria contra lui Badr, senzația a fost că antrenamentele și meciurile oficiale de box au contat enorm. Cât de mult ți-ai dezvoltat această tehnică în ultimii ani? Și cât de mult ți-a lipsit în prima parte a carierei?

Benny, despre Badr Hari: „Așa este stilul lui, mai arogant. Mă așteptam la asta”

Îți dai seama că și-au spus și ele cuvântul. De ceva timp lucrez în România cu Alin Bălașa și am exersat un pic. Însă cred că tactica în care am folosit mult și picioarele a contat mult, aducând un aport important în economia luptei.

Ți s-a părut că a fost puțin arogant Badr înaintea luptei?

El mereu a fost așa, nu m-a surprins. Acesta este stilul lui, mă așteptam.

Datorită victoriei contra lui Badr ai devenit challenger obligatoriu la titlul mondial. Ai prefera o luptă cu Rico, sau revanșa cu Ben Saddik?

Mi-aș dori o revanșă cu Ben Saddik, dar evident că aș prefara ca Rico să îl învingă în ianuarie și să își păstreze centura. Rico este colegul meu, m-a ajutat mult în pregătirea pentru meciul cu Badr Hari. Despre ce va fi în meciul de centură, vedem în 2021. Pentru asta am luptat mereu. Până atunci mă bucur de vacanță, am așteptat-o tot anul.

Te-ai pregătit cu Rico pentru duelul cu Badr Hari, iar olandezul este acum favorit pentru a-ți fi adversar pentru titlul mondial Glory.

Asta este frumusețea kickboxingului. Azi suntem prieteni, mâine adversari, dar lăsăm totul în ring. În ring e cu totul diferit. În afara ringului, nu ne dușmănim, putem ieși la masă, nu am nicio problemă. E vorba de fair play în primul rând.

Benny și-a început cariera în kickboxing la 26 de ani: „Nu mă gândeam că voi ajunge să lupt în fața celor pe care îi vedeam la TV

Cariera ta în kickboxing a început la 26 de ani. Ceea ce pare absout incredibil dacă ținem cont că ai ajuns în postura de a lupta pentru titlul în cea mai importantă promoție de arte marțiale din lume. Te gândeai vreo clipă că vei ajunge aici?

La momentul în care m-am apucat, a fost doar o ambiție personală, nu mă gândeam că voi ajunge să lupt în fața celor pe care îi vedeam la televizor atunci. Îmi trăiesc visul acum, mă bucur că pot duce steagul României peste tot în lume. Am luptat cu el pe umeri din Japonia și până în Statele Unite ale Americii, e o onoare pentru mine.

Ce planuri aveai până la 26 de ani, când ai început cariera în kickboxing?

Nu sunt genul care își face planuri. La început mă antrenam pentru mine, îmi plăcea mult tot ce înseamnă sport de contact, nu mă gândeam că voi ajunge profesionist. Apoi, am primit șansa unui meci, când am fost invitat în ultimul moment, l-am câștigat prin KO și așa a început totul.

Care este programul tău pentru 2021? Ai vreo gală deja stabilită?

Momentan nu știu nimic, aștept programul Glory, gala din ianuarie când vor lupta Ben Saddik cu Rico, apoi vedem ce e de făcut. Nici nu mă gândesc la asta acum, sunt sărbătorile și vreau să mă detașez un pic.

Benny speră ca în 2021 să lupte și în fața fanilor din România, într-o gală Dynamite Fighting Show

Sunt șanse să te vedem și în România, în Dynamite Fighting Show?

Imediat se fac doi ani de când nu am mai boxat în România și îmi doresc să pot lupta acasă. Da, sunt șanse mari să lupt în Dynamite Fighting Show în 2021, este singura promoție cu care colaborez în România, a demonstrat că este construită pe baze solide și a arătat seriozitate. În funcție de cum voi avea programul în Glory, e posibil ca în 2021 să lupt iar acasă.

Reprezinți România, iar după fiecare luptă porți tricolorul cu mândrie. Ai avut și posibilitatea de a reprezenta Nigeria? Și ce s-a întâmplat atunci?

Pot și acum să reprezint Nigeria, dar mă simt mai român. Aici m-am născut, aici am copilărit și aici simt că e casa mea, de aceea mereu aleg să vin cu tricolorul pe umeri. Am reprezentat o singură dată Nigeria, în Japonia, la K-1, dar pentru că mi-a fost impus de promoție, fiind prea mulți români la acel eveniment. Sufletul meu reprezintă România.

Benny crede că la Sebastian Colțescu a fost doar o greșeală de exprimare. „Problema rasismului nu e gravă în România”

Știu că, în copilărie, ai petrecut o perioadă în Nigeria. Te-ai gândit atunci să nu te mai întorci în România?

Eram prea mic, nici nu ajunsesem la vârsta de a începe școala. Nu realizam asta, mama a luat deciziile pentru mine.

Acest scandal legat de Sebastian Colțescu a stârnit multe opinii contradictorii. Iar în anii 90, problemele legate de rasism erau chiar mai mari. Tu ai întâlnit situații în care ai fost discriminat în România?

Îți dai seama că am întâșnit și eu fel și fel de situații, dar problema rasismului nu e gravă în România. În copilărie am mai întâlnit șicane, dar e de înțeles uneori pentru că astfel de situații apar și din cauza lipsei de educație. Te pot pune în situația de a te simți aiurea, fără ca ei să își dea seama. Despre cazul Colțescu pot spune doar că e o greșeală de exprimare, care trebuie taxată la acest nivel, dar nu e rasism.

 

Urmăriți Playsport.ro și pe