A mai rămas cineva sănătos la cap în fotbalul românesc? Foarte multe evenimente din ultima vreme ar arăta că nu prea. Cel despre care voi scrie astăzi le întrece, însă, pe toate. Știrea sună sec: Gigi Becali nu îi lasă pe fotbaliștii de la FCSB să participe la Jocurile Olimpice. Punct. Geambașul nu-și duce caii de prăsilă la târg. Ciobanul nu-și vinde mieii în ajunul Paștelui. Ok. Dar la cai și la miei s-a gândit cineva? Nu au și ei niciun cuvânt de spus? Nu-i întreabă nimeni ce-și doresc? Dacă vor să profite de șansa unică într-o viață de sportiv de a lua parte la cea mai frumoasă competiție inventată de oameni? Nu!
Federația tace de dragul FIFA?
Și nici președintele Federației nu pare a fi prea deranjat de situația asta. Sau doar face jocul patronilor de la FIFA? Ce pretenții să mai ai de la ”oamenii de fotbal” care ne oferă părerile lor la TV… Era de comentat vreo greșeală de arbitraj, vreun transfer la Inter ori City sau o declarație belicoasă, erau primii. Dar că unor puști li se ia această șansă imensă? Nu interesează pe nimeni! Ce dacă nu am mai avut echipă de fotbal la Olimpiadă de când era bunica fată (la propriu), adică din 1964? Ce contează că la competiția asta vor participa Brazilia, Argentina, Germania, Spania sau Franța? Am mai picat și grupa asta cu unii buni la rugby… Pe bune, Noua Zeelandă, Honduras, Coreea de Sud, astea-s echipe de nasul nostru?
Avocatul Mircea
S-a trezit, în sfârșit, cineva care să-l ”certe” pe nea Gigi. Un neica nimeni, pe nume Mircea Lucescu, care ține partea jucătorilor. Nu a zis nimic de sport, de olipism, a fost cât se poate de pragmatic: ”Este de neacceptat, participarea la Jocurile Olimpice ridică imediat cota jucătorilor. Dacă stai aici acasă, nu faci nimic! Nimeni nu-i vede în România!”. Dacă nici cu acest argument nu-l convinge pe don padron, e clar că nici milioanele nu mai sunt ce-au fost.
Care e poziția preferată a impresarilor?
Cei de la CFR Cluj au spus că nu-și vor împiedica jucătorii să meargă la lot. Probleme vor fi, însă, cu cluburile din Vest. Ianis Hagi (Rangers, dacă nu-l ia City), Răzvan Marin (Cagliari), Ionuț Radu (Inter) și Nicolae Stanciu ar putea să fie opriți de cluburile care îi plătesc să participe la o competiție care nu este în calendarul oficial al FIFA. Și aceste cluburi ar fi de înțeles, pentru că își văd interesele. De neînțeles sunt însă jucătorii, dar mai ales reprezentanții lor. Unde sunt impresarii care visează la comisioane de sute de mii? De ce nu ies să spună poziția oficială a fotbaliștilor? ”Jucătorul meu își dorește enorm să participe la Jocurile Opimpice și voi face tot ce depinde de mine să conving clubul să îl lase”. Sau: ”Pe sportivul meu îl doare-n troller-ul Loius Vuitton de J.O. El abia așteaptă să-și ducă gagica în Bora Bora”. Măcar să știm cum stăm, nu? De fapt, știm cum stăm. Așa cum am stat mereu: în poziția mama iedului, cum îi place șefului de stână! Trăiți, nea Gigi!