Înotătorul român David Popovici (19 ani) a încheiat cu succes participarea sa la Jocurile Olimpice de la Paris, obținând aur la 200 de metri liber și bronz la 100 de metri liber. Î
nainte de a reveni în România, Popovici a acordat un interviu fostului înotător american și actual jurnalist Kyle Sockwell, în care a discutat despre experiențele și performanțele sale.
Popovici s-a arătat impresionat de atmosfera vibrantă din Paris, remarcând numărul mare de spectatori prezenți la evenimentele de natație, o experiență fără precedent pentru el. El a comparat atmosfera de la Jocurile Olimpice cu cea de la Campionatele Europene de la Belgrad, unde publicul era mult mai redus.
„Obiectivul meu a fost să reușesc ce am pregătit la antrenamente. Având în vedere presiunea dintr-o finală olimpică, numărul de urmăritori, faptul că toată lumea a privit cursa, cred că am făcut o treabă destul de bună. La Belgrad, cu 3-4 săptămâni înainte de Jocurile Olimpice, erau poate 80 de oameni în public. Asta la finala pe 100 de metri! Să compari asta cu cei 20.000 de la Paris… și nu doar când concurau sportivi francezi!”.
Discutând despre strategiile sale de cursă, Popovici a explicat cum a încercat să adapteze planurile de la antrenament la competițiile olimpice, recunoscând că finalele olimpice sunt diferite și mai provocatoare.
„Am încercat o strategie, ca în primele 3 lungimi de bazin să merg tare și să o las mai ușor pe ultima, dacă eram primul. În finală m-am gândit să fac la fel și să înot cu adevărat repede și pe ultima lungime de bazin, dar finalele olimpice sunt diferite. Unii pot să-și respecte strategiile, dar se pare că eu mai am de învățat. E o luptă de câine, cum am mai spus”.
Victoria la 200 de metri liber a fost un moment emoționant pentru Popovici, care a mărturisit că ar fi trebuit să-și permită să plângă de bucurie în timpul festivității de premiere. El și-a amintit cum visa încă din copilărie să își vadă drapelul ridicat pe prima poziție, inspirat de idolul său, Michael Phelps.
„De când eram mic urmăream toți sportivii, dar mai ales pe Michael Phelps concurând. Îmi amintesc că mă trezeam duminica dimineața, îi ceream tatălui meu să conecteze laptopul la TV cu un cablu și ne uitam iar și iar la toate cursele lui Michael Phelps. Din fericire, s-a întâmplat. A fost uimitor, abia mi-am reținut lacrimile. Ar fi trebuit să plâng ca un bărbat, ca un bărbat adevărat. Am câștigat aurul de ziua imnului național al României, a fost cu atât mai simbolic”.
După o perioadă intensă de competiții și antrenamente, Popovici a anunțat că va lua o pauză de 2-3 luni pentru a se deconecta și a-și reîncărca bateriile. El a subliniat importanța sănătății mintale și nevoia de a se distanța temporar de presiunea competițională.
„Trebuie să uit puțin despre înot, este sănătos după o perioadă atât de intensă, luni bune de antrenamente fără oprire. Pregătirea continua și în afara piscinei, am făcut sacrificii, nu am dormit, viața socială… Urmează o pauză de 2-3 luni, nu am decis încă. Vreau doar să merg să înot în ocean, să-mi limpezesc mintea și să revin în forță. De ce vreau însă să scap este atenția și toate recompensele pe care le voi primi”.