(P) REPORTAJ VIDEO. Care este relația corectă antrenor-copil în segmentul de vârstă 10-14 ani. Antrenorii Academiei Germane de Fotbal au oferit răspunsurile. „Există o graniță fină. Trebuie să-ți fie prieten, dar să existe și seriozitate!”

Pîrvu Petruș, coordonator Academia Germană de Fotbal: „În acest segment de vârstă, pe copil trebuie să ți-l aduci aproape ca pe un partener”

La umbra unui imens stejar ce stă de veghe terenului sintetic din spatele vestiarelor din care, cândva, „Gașca Nebună” uimea o țară întreagă sau „studenții” anilor 1980 eliminau Brondby după 3-0 în tur, iese grupa U12 a Academiei Germane de Fotbal.

Cu toții, echipați la fel, cu zâmbetul pe buze și cu un „Bună ziua” adresat timid, fac primii pași pentru a porni antrenamentul.

Coordonați de Pîrvu Petruș, micii fotbaliști ascultă cu foarte mare atenție indicațiile antrenorului, grupându-se în jurul lui.

Comunicarea și relația antrenor-copil în segmentul de vârsta 10-14 ani este esențială pentru a capta, constant, atenția unui tânăr sportiv.

Trebuie, în primul rând, să fie o plăcere pentru a avea o activitate de acest tip, pentru a lucra cu copii din acest segment de vârstă. Sunt trei factori care trebuie să meargă în aceeași direcție: antrenor, părinte, copil. Încercăm, prin modalitățile de comunicare și tot ce presupune programul de pregătire din cadrul Academiei, să atragem lângă noi și copilul, dar și părintele. Din momentul în care intră în academia noastră, pe aleea din fața vestiarelor, antrenorul se ocupă de absolut tot ce înseamnă jucătorul respectiv.”, ne mărturisește managerul de la U12, Pîrvu Petruș.

În continuarea acestei idei, dezvăluie și „secretul” pentru a obține încrederea copilului. În același timp, disciplina trebuie să fie continuu existentă.

În acest segment de vârstă, pe copil trebuie să ți-l aduci aproape ca pe un partener. Există o graniță fină între o relație de a-ți fi și prieten, dar și seriozitatea pe care trebuie s-o impui în timpul antrenamentului.”

Olariu Vasile, antrenor U14: „Părintele joacă un rol foarte important în formarea unui copil. Clubul trebuie să găsească strategii pentru a educa și părinții”

În peisajul juvenil autohton, antrenorii există pe bancă, dar și în tribune sau la garduri. Există cazuri la toate grupele de vârstă.

Pe aleea care duce spre sinteticul Academiei Germane de Fotbal, părinții vin, își lasă copiii la ușă și se așează, liniștiți, pe scaune.

Fluierul de start al sesiunii de pregătire începe. Părinții, o parte din ei, cel mai probabil foști sportivi, se uită, analizează, așteaptă.

În teren și în afara acestuia se aude doar vocea antrenorului care dă indicații.

Cred că, în această perioadă a vieții, părintele joacă un rol foarte important în formarea unui copil, de la început până la o vârstă adultă. Atât noi, antrenorii, cât și clubul trebuie să găsească strategii pentru a educa părinții. Se poate ca, într-un punct, comportamentul părintelui, individual și într-un grup, să saboteze munca copilului. Dacă acasă, un părinte are reproșuri la copilul său sau la alt coleg, poate face ca munca antrenorilor să fie în zadar.”, relatează Olariu Vasile, antrenor al grupei U14 și fost fotbalist profesionist.

Continuă. Pe lângă problema părinților, fotbalul juvenil autohton are o altă problemă: presiunea! Țipete, indicații tehnico-tactice care depășesc puterea de înțelegere a copilului sau dorința, din diverse motive, de a câștiga cu orice preț.

Ce mai înseamnă, însă, fotbalul la 10 ani? Dar la 14 ani? E o joacă sau, deja, începe presiunea rezultatului?

Încă de la vârste fragede, fotbalul trebuie privit ca pe o joacă. Mai apoi, începând cu segmentul 12-14 ani, copiii deja trebuie să înțeleagă că este vorba și de o competiție, unde urmărim să atingem anumite obiective. Sigur, nu trebuie să exagerăm cu presiunea rezultatelor. Rezultatul trebuie să fie consecința pozitivă lucrurilor pe care le îmbunătățim la antrenament, al dezvoltării ca sportive.”, încheie Olariu Vasile.