Arde șoseaua…

Cătălin Mureșanu / 23.12.2020, 13:56
Arde șoseaua…

„Fotbalul începe cu oamenii care merg la stadion. În filmul ăsta, stadionul este cinematograful”. O spune Adriano Galliani, un om care, stârnind Belzebutul milanez, a cucerit absolut  tot în fotbal.

Dinamo se vede în alb și negru. Când peluzele sunt pustii și sâmbetele altfel, trotuarele prind culoare la crucea bulevardelor sau în tâmpla străzilor. Intersecțiile se aprind și, printre borduri, se nasc povești din adâncul inimii.

E zi de meci

„Deși nu am vrut să mă duc, să știi că nu am putut să stau în casă. Când am văzut că vin tocmai din Suceava, de la Constanța sau Galați mi-am spus că, dacă oamenii ăia bat drumul ăsta pentru un simplu chiot, eu nu am cum să stau în pat”.

Sclavă iubirii pentru Dinamo, decenii la rând, mustața prietenului meu cu nebunia îngrămădită între ghilimele, a trăit multe. S-a arcuit spre tâmple în semn de fericire, s-a ofilit de amar peste bărbie, a albit, a fost inundată de lacrimile obrajilor, i-a filtrat, complice, toate blestemele. Acum, în zi de meci, nu putea fi martora tavanului.

Și autocarul a tăiat intersecția precum o flacără, zorit fiind de sirenele dubelor albastre. „Di-na-mo, Di-na-mo”… Miros de fosfor, de deja vu, de furtună. Și poate iar de vreme bună. O torță sparge întunericul. Și din nou: „Di-na-mo, Di-na-mo…”

5 falange își lasă amprentele pe geam în semn de recunoștință. La un altul, alte cinci. „Suntem mereu cu voi!” Și a trecut! La fel, strâns în grumaz și ultimul: „Di-na- mo…”.

Cățeii au adormit pe bancheta din spate

Un el, o ea și doi căței în lesă, cu toții se pierd printre luminile plăpânde ale bulevardului. Ajung la o mașină, își scot hainele groase, împăturesc eșarfele de la gât, cățeii își știu rutina și sar, la o privire, pe bancheta din spate. Galați. 99. DDB. Acum, din nou… arde șoseaua. În total, dus- întors, 500 de kilometri. Asfalt, benzinării, ciocolată. Se oprește timpul. Și nici măcar n-au răgușit. Și ce contează? Ne-avem pe noi. „Iar eu, din Băneasa, să stau acasă?”

Cățeii au adormit pe bancheta din spate, echipa a pierdut clar meciul cu CFR Cluj. El și ea, încă pe drum, au câștigat partida! Pentru că niciodată nu sunt triști. Uneori, în fotbal nu este doar despre rezultat. Punctele se strâng, se pierd, la fel campionatele și cupele. Toate trec, pasiunea rămâne, amintirile contează  și sunt nealterabile. Și uite că a venit și ziua când… Când totul e anapoda. Mască, peluze închise, hulpavul faliment rânjind printre colții mercantili, carduri, spanioli, intersecții, eșarfe și flori. Și noi. Tot noi! Care n-avem încotro! Așa e de fiecare dată, când te întorci, drumul pare mai lung. Chiar și când sunt ferecate peluzele, unii tot nu au sâmbete.

Și nici măcar n-au răgușit…