De ce aia și nu cealaltă, de ce așa și nu invers

Andrei Păunescu / 04.06.2021, 18:06
De ce aia și nu cealaltă, de ce așa și nu invers

În sport, în dragoste și în presă, de prima întâlnire depinde dacă va exista și următoarea, dacă treaba va merge sau nu. În cele mai multe cazuri, bineînțeles. Ce începe bine cere o continuare, care seamănă cu emoția copilului ce a gustat prima dată ciocolată și apoi vrea un serial dulce toată viața. Dragostea la prima vedere, fie ea și în sport, are perspectiva episodului următor sau măcar pe-a celui de-al doilea, chiar dacă apoi căruța intră-n gard și acolo rămâne. Dar ce începe rău, confuz, derizoriu, amar sau jenant foarte greu mai poate fi redresat sau dorit.

Gânduri înainte de „lovitura de începere”

La asta m-am gândit înainte de lovitura mea de începere – prima servă – pe acest nou teren mediatic al sportului. Cu ce să încep, când nu numai că iubesc și trăiesc sportul atât de viu, dar viața mea a fost permanent însoțită sau însoțitoare de sport, în special fotbal? Când se înghesuie la ușă prea mulți, e greu să iasă unul singur. Când ai sute sau mii de adevăruri și amintiri trăite (uneori chiar create), vrei să le spui deodată pe toate, dar nu se poate. M-am tot dus și m-am tot întors, m-am tot hotărât și dezhotărât până m-am nehotărât, ca un pește care repetă traseul între pereții acvariului, căutând eliberarea. Nu e mare diferență între mine și acel pește care crede că, întorcându-se, străbate oceanul, chiar dacă eu mă pretind conștient de propriile slăbiciuni, din moment ce rezultatul e același, într-un cerc vicios tocmai pentru că s-a vrut prea virtuos. Dar măcar eu știu.

„De ce”, fără semnul întrebării

Am găsit atâtea subiecte, teme, povești adevărate și momente uluitoare, care toate ar merita să fie primele, încât voi face exact ceea ce este imposibil și în mod evident nerecomandabil: vă voi răsturna în față, exact aici și exact acum, rezervorul meu de azi, încercând să spun pe scurt totul, într-un meci de deschidere care ține loc și de titlu, și de rezumat final, și de cuprins, și de colaj esențial. Vă arunc pe masă tot ce cred că aș putea scrie și spune mai departe, ca să știți câte ceva despre ce-o să găsiți alături de semnătura mea. Ca să știți nu doar CE și CINE, ci și CUM, CÂND și mai ales DE CE.
– De ce Craiova și Rapid și nu Steaua sau Dinamo.
– De ce Campioana unei mari iubiri a fost mai frumoasă decât Campioana oficială a țării, a regimului forței.
De ce imnul Cântec pentru Oltenia, Eterna Terra Nova, Campioana unei mari iubiri.
– De ce Craiova aia și nu Craiova cealaltă.
– De ce Imnul Rapidului.
– De ce Imnul pentru tricolori.
– De ce am scris (auto)parodiile cordiale la Imnurile Craiovei și Rapidului.
– De ce atâta luptă pentru ce au făcut alții în trecut la Craiova și Steaua și nu lupta pentru performanță în prezent.
– De ce Dobrin n-a jucat niciun minut la Mondialul din Mexic.
– De ce FC Argeș a învins sistemul.

– De ce Dobrin, Balaci, Hagi și restul lumii.
– De ce Adrian Păunescu a scris poezii pentru Dobrin, Balaci și Hagi. Atât.
– De ce Dobrin a fost dus de Adrian Păunescu la Craiova, dar n-a putut juca și a dat banii înapoi.
– De ce și de către cine a fost construită Craiova Maxima.
– De ce Hagi a întors pe dos istoria confruntărilor noastre triste contra Ungariei.
– De ce atâtea porecle formidabile în sport și nu numai acolo.
– De ce atâtea clișee și perle în comentariile din sport.
– De ce atâtea nume ciudate de echipe, de ce e bună cultura generală.
– De ce Real Madrid și nu Barcelona.
De ce Maradona și Pele și nu Messi și Cristiano Ronaldo.
– De ce Brazilia și Argentina și nu Germania sau Franța.
– De ce Ronnie O`Sullivan și nimeni altcineva.
– De ce Michael Jordan și atât.
– De ce Michael Schumacher și pauză.
– De ce e nulă transpirația fără inspirație, iar reciproca nu e mereu valabilă.
– De ce e viu Adrian Păunescu: „Am fost cu toți și m-am băgat în toate”.
– De ce echipa de fotbal a Cenaclului Flacăra a fost neînvinsă timp de 12 ani.
– De ce Adrian Păunescu elimina arbitri de pe teren.
– De ce Mircea Angelescu, Adrian Porumboiu și Ion Crăciunescu.
– De ce au fost dezintegrate Craiova și Rapid: trista tradiție de la comuniștii discreționari până la impostorii capitalismului de maidan.
– De ce atâtea campioane politizate, și în comunism, și în capitalism.
– De ce atâtea retrogradate și năpăstuite pe criteriu politic.
– De ce reapare fantoma Unio Trium Nationum Rediviva și Recidiva în Ardealul românesc.
– De ce CFR „1907” Cluj și nu doar CFR Cluj-Napoca (în 1907, Clujul era ocupat de Imperiul Austro-Ungar, e aberantă struțo-cămila Căilor Ferate Române în 1907).
– De ce Sepsi Olt Sport Klub și nu Oltul Sfântu Gheorghe (Covasna este în România, unde limba oficială este româna).
– De ce FC Hermannstadt în loc de Sibiu (castrul roman Cibinium și dacii sunt anteriori venirii lui Hermann în Ardeal).
– De ce psihologia noastră de slugă și nu mentalitatea de învingători.
– De ce a spus Cioran că toate triumfurile sunt morale.
– De ce România și nimic altceva în inima mea.
– De ce fotbalul și sportul în general nu se pot desface de istorie, de geografie, de economie și de politică.
– De ce, dacă a mai rămas, măcar parțial, un joc, sportul să nu fie „jucat”, pe românește sau în graiurile pământului. Avem atâtea de spus și de scris! Să jucăm! Play Sport!