Despre Edificare (la) națională – Comentariu de Robert Zanfir

Am plecat de la flatulența din mandatul lui Christoph Daum, am trecut prin incontinența tehnico-tactică a lui Cosmin Contra, haida-haida, ne-am dat balene în găleată cu bovarismul lui Mirel Rădoi și suntem pe cale să sfârșim în criza identitară a lui Edi Iordănescu.

E greu să asculți discursul lui Edi Iordănescu. Își ascunde intențiile și gândurile după vorbe. Nu are franchețea comunicării. În ciuda, poate, bunei sale intenții, nu are simplitatea omului stăpân pe sine și pe valoarea sa. De fapt, aici e marea lui problemă. Iar, de acum, și a noastră.

Despre Edificare (la) națională

Ascultați-i declarațiile din ultimul timp. Veți vedea un mare bolovan printre vorbele pe care le rostogolește. Revine obsesiv, de fiecare dată. „Nu am ars etapele”. Ca o marotă justificativă.

„Nu am ars etapele”. Edi Iordănescu se teme de kitsch. Arderea etapelor aici duce. Falsificare, denaturare. Impostură. Impostura nu e nimic altceva decât kitsch-ul existențial. Edi se teme de impostură și pe bună dreptate. Știe în ce lume s-a învârtit, știe ce lume l-a propulsat spre națională. Șmecheria generalizată, bătutul pe burtă, trasul de șiret, spiritul de gașcă, cârdășia, chiloțăreala tipic românească. Ăsta e mediul în care a trebuit să se dezvolte, să își ridice firava carieră.

Să facem din fotbal un sport individual – Comentariu Robert Zanfir

De ce țipă jurnaliștii de la TV – Comentariu de Robert Zanfir

„Nu am ars etapele”. Edi știe că nu are argumentul carierei de fotbalist. Acolo, vârful pe care l-a atins ca jucător au fost cele 18 (!!) partide de la Focșani. Unde singura ispravă demnă de remarcat nu îi aparține lui, ci mașinii personale pe care i-a făcut-o praf colegul Apachiței. Accidentul a făcut ceva valuri la vremea respectivă.

„Nu am ars etapele”. Și mai știe ceva Edi. Că a crescut în casă cu exemplul excelenței. Anghel Iordănescu. Când joci și câștigi Cupa Campionilor, când îi înșiri ca pe mărgele pe Alexanko și Schuster, e o șustă! Se cheamă excelență. Apoi, când pupi icoane pe ascuns, dar te bați cu toți balaurii lumii, pe Rose Bowl, Pasadena, în California, la Campionatul Mondial, așa se cheamă. Excelență.

Doar AȘA nu vei fi dat afara de la locul de muncă! Asta te scapă...

Anunț oficial de la PPC România. Cât vor plăti clienții acum pentru energia electrică

Să nu fiu înțeles greșit. Îl susțin pe Edi Iordănescu ca pe oricare alt selecționer. Îl întâmpin cu speranță și cu bună credință, așa cum mi-am dorit să reușească în scurtele lui treceri pe la echipele din Liga 1. Dar, din punctul meu de belvedere, la națională nu este loc de ezitări și de nuanțe. La națională vii cu certitudini. Pentru că singurul lucru clar este că suntem, pardon!, în fundul gol. Adică trebuie acționat, nu justificat. Ne-am edificat?