S-a deschis sezonul la umflat transferuri

N-aș vrea să fiu în pielea colegilor din presă care se ocupă în această perioadă de transferurile din fotbal. Pentru că trebuie să fii foarte calm și lucid și să nu te ia valul entuziasmului la  câte o știre bună despre vreo ofertă, când de fapt 90% din sumele care sunt vehiculate la noi sunt exagerate și vădit umflate.

De fapt, în fotbalul românesc, asta a devenit o obișnuință. Citim, luni la rând, fel de fel de știri bombastice despre X sau Y că este ofertat de Milan sau AS Roma, sau că transferul în Premier League sau în Bundesliga este „iminent”, pentru ca apoi să-i vedem pe respectivii jucători că pleacă pe la echipe din China, Bulgaria, Arabia Saudită sau maxim Belgia.

Face doar rău jucătorului, care trăiește cu o presiune inutilă

A devenit o modă pentru unii patroni și impresari să anunțe sume fantasmagorice, sperând că astfel vor crește cota și notorietatea jucătorului. Este o practică învechită, depășită și care nu mai păcălește pe nimeni.

Face doar rău jucătorului, care trăiește cu o presiune inutilă și artificial creată, pentru ca apoi să realizeze cu dezamăgire că valorează mult mai puțin…

Cele mai grăitoare cazuri sunt numele atât de vehiculate în ultima vreme, Man și Moruțan. Să ne înțelegem, nu contest nicidecum valoarea lor. Sunt tineri, talentați și ambițioși. Dar de aici, să îți închipui că va da cineva vreodată 15 milioane de euro pe un transfer al oricăruia dintre ei, deste deja cale prea lungă. Este foarte posibil ca ei să fie transferați pe această sumă. Dar nu de la FCSB. Și niciodată din România.

Ambii au fost ani la rând în teste prin Anglia. Ambii au fost urmăriți de scouteri adevărați, cu ochi, ai marilor echipe. Echipe pentru care 15 milioane nu este deloc ceva scump. Dar iată cu nici scouterii din Anglia, nici specialiștii altor mari cluburi, nu se înghesuie să liciteze pentru ei. De ce oare?

Ce liniște s-a lăsat în cazul lui Moruțan!

Știu că ne gâdilă orgoliul și ne place să ne entuziasmăm că un român ar putea ajunge la Man City. Sau în Serie A. Dar până una alta, realitatea arată că singurele oferte par a fi doar dinspre Emirate (apropo, ce liniște s-a lăsat, în cazul lui Moruțan, după ce acum 2-3 săptămâni era „ca și transferat” la Al Jazira din Abu Dhabi sau Al Ain).

Zilele sau săptămânile următoare ne vor lămuri dacă am avut sau nu dreptate. Pentru binele jucătorilor, care n-au nicio vină că alții „bagă în ele” cât pot, mi-aș dori să mă înșel.

Pe Șumudică îl știu din 1989, din armată. Eram colegi la celebra 02317 din Ghencea

Altfel, asemenea uni părinte care-și vede copilul cu alți ochi, noi nici nu realizăm cât de jos și insignifiant a ajuns fotbalul nostru. Nu mai amintesc de lipsa de la turneele finale sau de câți jucători mai transferăm prin campionatele din fotbalul mare. Este suficient să ne uităm la ziua de azi și să observăm că cei mai valoroși jucători din Liga 1 sunt curtați nu din Serie A, Primera Division sau Bundesliga, ci din Emirate sau mai știu eu ce țări exotice. Cum, dealtfel, și cel mai în vogă antrenor din Liga 1, nu stârnește deloc interes din Anglia, cum și-ar dori, ci abia de la cea mai slabă echipă din campionatul Turciei… Ne place sau nu, aici suntem…

Viviana Sposub, apariție de INFARCT! Bustiera abia i-a acoperit SÂNII imenși

Imagini fierbinți cu Ronaldo și Georgina! A atins-o când credea că nimeni nu vede ce...

PS – dacă tot am amintit de Turcia, nu pot să nu scriu două vorbe despre ambițiosul Șumudică, antrenor care, încet-încet, cu tot stilul lui vulcanic, spectaculos și imposibil uneori, a reușit să-și ducă echipa pe primul loc. Apoi să fie îndepărtat și să revină în același campionat. Îl știu din 1989, din armată, de dinainte de Revoluție. Eram colegi de unitate, la celebra 02317 din Ghencea, dormeam în paturi suprapuse, reci, de fier, în nopți grele de iarnă, într-un dormitor cu vreo 70 de paturi… Sunt 31 de ani de atunci și a rămas la fel, tenace, nebun de ambițios și vulcanic.